Jurnal RFI

Jurnal de știri

„Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei", semnalează Centrul pentru Jurnalism Independent in raportul starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024.

Raportul analizează cât de pregătită este presa din România să își îndeplinească mandatul public în 2024, unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească.

Cifrele arată că încrederea publicului în presă a plonjat de la un confortabil 80% în anii ‘90, la 32% în 2023, cel mai scăzut nivel de încredere de până acum. 

Motivele sunt diverse - țin de deprofesionalizarea jurnaliștilor, un trend accelerat față de 2021 sau de banii publici care controlează o parte importantă a mass-media, după cum explica Cristina Lupu de la CJI.

Cristina Lupu: Raportul surprinde că presa, în marea ei parte, o duce foarte prost, că avem niște insule care o duc bine. Unele o duc bine doar financiar, nu neapărat și jurnalistic. Altele, care încearcă să facă jurnalism și încearcă să își facă meseria în interese public, se confruntă cu multe probleme și o parte dintre ele vin din lipsa de susținere financiară. Cred că asta este principala concluzie, că avem un peisaj media, care pe de o parte are foarte mulți bani pe care nu îi vedem, dar despre care știm că există. Ăia sunt banii politici, banii care intră de la partidele politice sau de la autoritățile publice. În același timp, avem foarte puțini bani din zona comercială sau din zona și mai importantă din perspectiva noastră, a CJI, a oamenilor care plătesc pentru jurnalism și conținut jurnalistic.

Reporter: Dacă ar fi să căutăm vinovați, cine s-ar face vinovat de starea presei din România astăzi?

CP:Aș zice că toată lumea, că e o combinație de la politicienii cărora le este foarte simplu să cumpere presă. Unul din lucrurile care se întâmplă în România mai mult decât în alte țări este că partidele politice folosesc subvenția de la bugetul de stat pentru funcționarea partidelor pentru cumpărare de conținut editorial, care apare nemarcat. Avem o publicitate care e publicitate, dar care nu apare marcată ca publicitate. Asta e o primă problemă.

În același timp, avem și o vină a acelei părți a profesiei care acceptă să primească bani de la politicieni și să nu marcheze conținutul editorial. Avem și o vină a noastră, a oamenilor care am ajuns la concluzia că nu mai avem nevoie de jurnalism și că toți jurnaliștii sunt la fel, proști și corupți și nu mai vedem valoarea jurnalismului, așa că nu prea mai plătim pentru conținut sau nu donăm pentru conținut decât cu foarte puține excepții notabile, importante. Asta e în continuare o problemă.

În momentul în care pierzi încrederea publicului în halul în care s-a întâmplat acum, anul ăsta electoral devine foarte complicat pentru că dacă oamenii nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care pun întrebări în numele lor, dacă nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care trebuie să pună presiune pe politicieni ca ei să le răspundă la întrebări, ne putem trezi într-un simulacru de dezbatere publică și politică. Într-un an în care avem nevoie de dezbatere și de informație în spațiul public. Noi ne-am întrebat foarte tare în ideea că dacă o să arătăm cât de greu îi este presei, cât de vulnerabilă este, câte probleme are ea însăși, dacă nu facem mai mult rău jurnaliștilor.

Ne-am dat dat seama că este posibil ca unii dintre oamenii care ne citesc sau care ne ascultă să zică că toți sunt la fel, dar în același timp mi se pare important să spunem că nu sunt toți la fel. Am avut niște subiecte extrem de importante anul trecut care au apărut în spațiul public pentru că jurnaliștii au scris despre ele și le-au documentat. În raport, colegii din presă au menționat investigația făcută de Buletin de București și Centrul de Investigații Media referitoare la azilele groazei, așa cum o știu oamenii, despre condițiile care erau în acele azile.

Cred că tipul ăsta de materiale și tipul ăsta de reacții ne arată câtă nevoie avem în continuare să înțelegem că jurnalismul este important pentru noi ca oameni și nu este doar ceva despre care unii oameni vorbesc și că noi, de fapt, nu avem nevoie pentru că ne informăm de pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube. Au spus-o și colegii din zona de jurnalism alternativ, de jurnalism independent, investigațiile și proiectele jurnalistice nu sunt suficiente să facă bine pacientul bolnav. Ai nevoie de presă mainstream, de presă mare, de presă cu audiență mare care să se asigure în fiecare zi că cetățenii sunt informați și nu manipulați. Nouă asta ne lipsește în momentul ăsta, această informare constantă în presa mare. Există niște instituții media care fac asta în continuare, o fac bine în ciuda tuturor presiunilor și a problemelor, dar sunt foarte puține.

Rep: Situația presei din România este gravă doar pentru noi sau și din afară privit lucrurile nu arată foarte bine?

CP:O vreme, presa din România părea că o duce mult mai bine decât ceilalți, mai ales dacă te uitai în jur la Polonia, la Ungaria, la Slovacia. Dar pare că nici noi nu mai facem lucrurile la fel de bine. În momentul acesta cei de la International Press Institute, ca parte a unei acțiuni de reacție rapidă, urmează să vină în România într-o acțiune de monitorizare pentru a se uita la cum arată presa din România. Ei au făcut deja o serie de interviuri.

Au lansat și ei un raport în care semnalează aceleași probleme. E important să vedem că toată lumea vede această capturare a presei prin intermediul banilor publici drept o vulnerabilitate foarte mare, blocarea accesului la informații, faptul că jurnaliștii sunt hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Și ăsta este un lucru foarte important. Încerci să îi dai în judecată pe jurnaliști cerându-le sume mari ca să îi sperii și pe ei, dar și pe alții care ar putea să scrie despre tine. Cei din afară și organizațiile internaționale de libertate a presei se uită la situația din România. Cred că asta ar trebui să ne îngrijoreze un pic mai tare. 

......................................................................................................

Raportul a fost realizat în perioada noiembrie 2023 - martie 2024, prin cercetare calitativă, la care au participat jurnaliști și editori din redacții din toată țara, atât din presa centrală, cât și locală.

Înainte să lucreze în industria filmului, Oana Giurgiu este absolventă de drept și jurnalism, a fost reporter și producător prin mai multe televiziuni. Întâlnirea cu cinema-ul s-a produs în 2005, când a lucrat la „Moartea domnului Lăzărescu” (film de Cristi Puiu, premiat la Cannes). De atunci a fost producător și co-producător pentru zeci de filme. A fondat în 2001 Festivalul TIFF, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu și criticul Mihai Chirilov. Oana Giurgiu este invitata emisiunii RFI360.

Oana Giurgiu a regizat documentare de televiziune înainte de a începe o carieră în cinematografie. A obținut un premiu Gopo debutând în regie cu documentarul istoric „Aliyah DaDa”, proiectat în 2015 la Astra Film Sibiu. A făcut parte din echipa care a lansat prima televiziune de muzică din România, Atomic TV, și a lucrat în organizarea mai multor evenimente de muzică, modă și sporturi extreme. Oana Giurgiu este producătoare de film și directoarea executivă a Festivalul Internațional de Film Transilvania, iar pe 18 aprilie, își împărtășește experiențele si provocările, în cadrul evenimentului "HerStory - Woman Shaping the Narrative", la Modul Cărturești.  

"Cred că e foarte important să faci lucruri organic, că iți vin organic, pe care le faci pentru că te macină, pentru că te interesează, pentru că vrei să afli mai mult sau pentru că vrei să spui ceva, și atunci, cred că nu trebuie să aștepți. Eu tot timpul spun că tu ești cel care iți evaluezi lucrurile primul."

Așadar, prin 2015, premiul Gopo încă de la debut pentru un documentar istoric, realizare care a durat 5 ani. La fel s-a întâmplat și la următorul documentar. Ce anume explică durata lungă de realizare a unui astfel de produs? Atenția jurnalistului Oană Giurgiu sau respectul acordat istoriei prin munca de documentare și producție?

"Partea de jurnalist iți dă oarecare rigoare și niște obligații, ai trecut totuși prin niște educație deontologica, asta te face să nu ratezi niște lucruri. Mi s-a întâmplat să mă întorc asupra unui film când era deja gata, pentru că greșisem niște cifre și m-am gândit că astea rămân ca un document, și oamenii se vor lua după ele, asta va fi o problemă. Atunci am supărat toți tehnicienii implicați, pentru că a trebuit să schimb. În al doilea rând, partea de curiozitate a documentarii. Trebuie să-ți iei niște timp. Chiar scriam un interviu apropo de "Libertate" și mă întrebau cum s-a scris scenariul, nu l-am scris eu, l-au scris Cecilia Stefanescu și Tudor Giurgiu și a presupus enorm de multă documentare, m-am gândit că va fi greu, dar nu atât de greu, pentru ei. Nu iți permiți să greșești asta în fața publicului."

În 2024  încă mai vedem pe platformele de streaming filmul "Libertate" regizat de Tudor Giurgiu, dar produs de Oana Giurgiu. Mai este important astăzi să aflăm cine, ce și cum?

"Eu cred că tot timpul contează, indiferent cât de mult te întorci în istorie, să lămurești niște lucruri și să-ți definești practic poziția, contextul, să cunoști exact cine și al cui ești, și de unde te tragi. Nu e niciodată târziu. Eu am un subiect la care vreau să mă întorc care s-a petrecut acum 1500 de ani, ce o să mai găsesc eu după perioada asta, nu știu, dar până și asta mi se pare ceva important, e nelămurit. Vreau să mă lămuresc."

Pe 18 aprilie, Modul Carturesti din București găzduiește sezonul doi din seria "HerStory - Woman Shaping the Narrative", Oana Giurgiu fiind invitata ediției a 4-a. Și după cum spun organizatorii acestui eveniment, "continuăm să aducem în prim plan poveștile unor femei de succes.", dar cum definește Oana Giurgiu succesul?

"În primul rând succesul nu îl împart pe genuri, apoi, succesul cred că înseamnă să fi tu mulțumit de tine, de ce faci, cât mai mult. Am mai spus-o zilele trecute, e un interviu cu Alfred Hitchcock care e întrebat ce înseamnă fericire, și el spune, nu o să citez exact că nu mai știu, dar el spune, fericirea înseamnă să nu te tulbure nimic altceva și să fi concentrat la creație. Ce spune el acolo este că îl deranjează scandalurile și cearta și i se pare că e complet lipsită de sens. Cam așa și cu noi, dacă putem să ne concetram la lucrurile care ne plac și să îți urmărești pasiunile, să ai vreme de ele, asta mi se pare un lucru de mare succes în viața unui om. Nu cred că succesul poate fi valorificat nici în premii, nici în bani. Dacă la capătul zilei tragi linie și te-ai ales cu ceva și ești pe plus, e un succes."

Jurnal de știri

Eugen Tomac vede ”foarte multă isterie și criză” la PSD și PNL, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei. Președintele PMP susține că formațiunile aflate la putere s-au prăbușit cu 10% în intențiile de vot, în sondajele interne ale Alianței Dreapta Unită.

Eugen Tomac îl ironizează de asemenea pe candidatul PUSL la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Domnul Piedone este un fel de Șoșoacă cu barbă”.

Eurodeputatul vorbește în interviul acordat RFI și despre subiectul Schengen: ”Dosarul Schengen rămâne închis până la sfârșitul acestui an, cel mai probabil, după ce vom avea o nouă Comisie, după ce vom avea probabil și un nou Consiliu European, pentru că sunt alegeri în mai multe state europene, inclusiv configurațiile guvernamentale se vor schimba în marea majoritate a statelor europene. Deci cred că abia în timpul președinției poloneze de anul viitor vom fi în măsură să obținem un răspuns pozitiv pe acest dosar”.

Jurnal de știri

Automobilism la RFI. Octavian Ciovică și-a îmbunătățit recordul în prima etapă de Viteză în coastă și și-a respectat statutul de favorit: este King of the hill pe drumul cetății. Cel care a scris istorie însă pentru automobilismul sportiv  românesc este Simone Tempestini, care a devenit primul pilot român câștigător al unei etape din Campionatul European de raliuri.

Astăzi au loc alegeri parlamentare în Croația - o țară care a aderat recent la Spațiul Schengen și a adoptat moneda euro. Cu o populație de sub patru milioane și o economie de mai puțin de 0,5% din PIB-ul total al UE, Croația nu pare a avea o greutate europeană prea mare. Totuși, votul va fi urmărit cu atenție în întreaga Uniune Europeană, deoarece ar putea afecta echilibrul în Consiliul European și politica externă a Uniunii.

În primul rând, președintele Milanović, susținut de Partidul Social-Democrat, nu-și ascunde populismul. El se pronunță critic față de susținerea Ucrainei și critică sancțiunile împotriva Rusiei. El însuși a programat alegerile parlamentare, în mod cu totul neobișnuit, pentru miercuri, 17 aprilie, și a declarat imediat ziua sărbătoare legală pentru ca toți cetățenii croați să poată vota.

Cu toate acestea, după cum aflăm dintr-o analiză a Fundației germane Friedrich Neumann, un număr semnificativ de croați se află în Bosnia și Herțegovina și, în mod tradițional, tind să fie aproape de Uniunea Democrată Croată (HDZ), formațiunea conservatoare a premierului Andrej Plenković. Fără a beneficia de o zi liberă, acestor croați le va fi mai greu să voteze.

Mai mult, imediat după ce a stabilit data alegerilor în mijlocul săptămânii, președintele Milanović a încălcat neutralitatea stabilită de Constituție și a apărut la o conferință de presă a social-democraților. El și-a anunțat propria candidatură pentru postul de prim-ministru.

Acest lucru a transformat imediat alegerile parlamentare într-o scenă în confruntare directă între doi politicieni la putere, președintele Zoran Milanović și prim-ministrul în exercițiu Andrej Plenković.

Problema este că nici măcar experții în drept, nu pot spune sigur dacă Constituția permite acest lucru, câtă vreme șeful statului numește noul prim-ministru desemnat după scrutin.

Aceasta înseamnă că, dacă va ieși învingător, Milanović fie își va da singur mandatul, ceea ce este imposibil din punct de vedere legal, fie va demisiona din funcția de președinte, va convoca alegeri prezidențiale și va lăsa înlocuitorul său – președintele Parlamentului – să numească noul premier.

”Corupție endemică”

Curtea Constituțională a țării a hotărât că nu poate candida în campanie decât dacă demisionează mai întâi. Totuși, el a continuat, făcând campanie în primul rând pentru a denunța ceea ce el numește corupția endemică a partidului aflat la guvernare.

Altfel, după cum amintește Euractiv, președintele Milanović are deja reputația unui generator de probleme: în calitate de prim-ministru, a refuzat să extrădeze doi foști ofițeri ai serviciilor secrete iugoslave pentru a fi judecați în Germania în 2013. El și-a atras furia Angelei Merkel, care apoi a boicotat ceremonia de aderare a Croației la UE, din același an.

Un deceniu mai târziu, în calitate de președinte, a amenințat că va bloca aderarea Finlandei și a Suediei la NATO (deși nu a făcut nimic în acest sens) și a blocat planurile de antrena soldați ucraineni.

De asemenea, el a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei.

Ca președinte, Milanović, are totuși puteri limitate. Dar dacă va deveni prim-ministru, Croația ar avea un lider asemănător cu Viktor Orbán din Ungaria sau Robert Fico din Slovacia.

De cealaltă parte, premierul Plenković, fost diplomat și europarlamentar, cu două mandate guvernamentale la activ, se poate lăuda cu aderarea țării la zona euro și Schengen în 2023.

Dar partidul său este afectat de o sumedenie de scandaluri de corupție.

Deși costul vieții a crescut, șomajul se menține scăzut, în jur de 5,5%, iar turismul, principalul generator de valută, continuă să crească.

Sondajele prevăd că HDZ va rămâne cel mai puternic partid, dar nu va putea guverna singur și va trebui să-și caute parteneri, iar ecuația guvernării rămâne sub semnul întrebării.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu ce rezultate s-a întors cancelarul german Olaf Scholz din vizita întreprinsă în China? Presa internațională nu se arată foarte entuziasmată. Beijingul nu și-a luat niciun angajament privind Ucraina, iar tensiunile comerciale se mențin.

Liderul Germaniei a avut de parcurs o linie fină în China, potrivit The New York Times.

”Cancelarul Olaf Scholz a încercat să promoveze interesele de afaceri germane, oferind în același timp avertismente din partea Europei cu privire la tensiunile comerciale și geopolitice”.

Potrivit The Washington Post, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că i-a cerut marți liderului chinez Xi Jinping să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt „campaniei nebunești” din Ucraina, fiind ultimul dintr-o pleiadă a liderilor și înalților oficiali europeni care au făcut un astfel de apel.

După cum comentează Les Echos, ”pentru cancelarii germani, China a fost întotdeauna un exercițiu de echilibru între păstrarea unor relații economice foarte profitabile și nevoia ca Germania să nu fie percepută drept prea indulgentă față de regimul comunist chinez.

Dar pentru Olaf Scholz, calea este, fără îndoială, chiar mai îngustă decât pentru predecesorii săi. Din punct de vedere politic, China a devenit mult mai autoritară sub Xi Jinping”.

”Pledând în China pentru o concurență „deschisă și corectă”, cancelarul german a părut să ignore faptul că Beijingul cunoaște doar echilibrul de putere. Iar europenii riscă să se slăbească dacă nu joacă ca grup”, citim în editorialul din Le Monde.

”Cu sufletul greu, Germania a fost forțată să recunoască faptul că s-a rătăcit mizând ani de zile pe raționalitatea lui Vladimir Putin. Dar această schimbare a vremurilor nu a vizat doar relația germano-rusă. Era vorba și despre apărarea democrației și a statului de drept împotriva puterilor care cunosc doar legea celor mai puternici”.

Nici un angajament

În timp ce Politico sintetizează astfel situația: ”Scholz vrea ca Xi să oprească războiul Rusiei. Xi vrea ca Europa să oprească războiul comercial”

Dar – continuă publicația europeană - ”Xi nu a oferit niciun angajament nou față de Ucraina, susținând în schimb „toate eforturile care să conducă la soluționarea pașnică a crizei, precum și convocarea unei conferințe internaționale de pace recunoscute atât de Rusia, cât și de Ucraina”.

El a cerut „participarea egală a tuturor părților și unde ar putea fi discutate toate planurile de pace” – un indiciu puternic că Europa ar trebui să invite Rusia la masă. El a cerut Occidentului să nu „toarne combustibil pe foc”, eufemismul Chinei pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Japan Times notează că vizita a avut loc la câteva zile după o călătorie a secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, care a avertizat că vehiculele electrice „artificial de ieftine” fabricate în China, bateriile litiu-ion și panourile solare provoacă „efecte negative” în SUA și în întreaga lume.

”Departe de a invoca o încetare a focului în războaiele comerciale ale fostului președinte Donald Trump, administrația Biden pare acum să se ridice din nou, în încercarea de a neutraliza problema înainte de alegerile din noiembrie.

Asta pune Germania într-o poziție incomodă. Datorită invadării Ucrainei de către Rusia, Berlinul este deja forțat să-și regândească angajamentul postbelic față de pacifism. Tensiunile comerciale din ce în ce mai înrădăcinate dintre SUA și China forțează o schimbare de calcul similară și în ce privește abordarea multilaterală germană a comerțului internațional”.

Mesajele de WhatsApp prin care pacienții dr. Cătălin Cîrstoiu erau direcționați de la spitalul de stat către clinica privată a familiei (HotNews.ro) - PSD și PNL, divorț neformalizat la București? (SpotMedia) - Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România(G4Media)

Start la dăruit viață. Ce hopuri urmează pentru cel mai nou spital din România (Panorama)

Aproape 2.200 de zile. Atât i-a luat Asociației „Dăruiește Viață” să construiască de la zero o unitate sanitară dotată la cele mai înalte standarde. În acest timp, la Ministerul Sănătății au trecut 12 miniștri.

Pe 10 aprilie 2024, clădirea de nouă etaje, amplasată pe terenul Spitalului Marie Curie din Capitală, a început să-i primească pe micuții pacienți, după săptămâni de contre între ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și fondatoarele „Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu.

Deși spitalul a fost finalizat încă din toamna anului trecut, bâlbele birocratice și lipsa de reacție a autorităților au făcut ca și procesul de mutare a secțiilor dintr-o clădire în alta să întârzie. 

138 de zile a stat spitalul cu ușile închise, deși era gata să fie dat în folosință.

Chiar dacă acum lucrurile par să se miște în direcția potrivită, provocările sunt departe de a se fi încheiat. Cele două fondatoare „Dăruiește Viață” își doresc, în continuare, să găsească o modalitate prin care să facă parte din boardul spitalului. Adică din conducerea lui, pentru a putea avea un cuvânt de spus și asupra viitorului acestui spital devenit emblematic pentru societate.

Și este de înțeles, câtă vreme îi reprezintă pe 350.000 de români dar și 7.000 de firme care au contribuit financiar „la acest efort imens”, după cum îl descrie Carmen Uscatu, de a construi un spital într-o Românie în care statul se laudă de ani buni că va face unități sanitare, dar în realitate nu se întâmplă nimic.

Interviul, în Panorama.

Mesajele de WhatsApp prin care pacienții dr. Cătălin Cîrstoiu erau direcționați de la spitalul de stat către clinica privată a familiei (HotNews.ro)

Patru pacienți au povestit pentruHotNews.ro cum au ajuns să plătească sume de sute și de mii de lei la clinica Anemona. Doi dintre ei se operaseră la Spitalul Universitar la dr. Cătălin Cîrstoiu, iar schimbarea locului de tratament de la stat la privat s-a făcut prin mesaje de la rezidenți. Un altul îl căutase pe medic la stat și a fost îndrumat la privat, tot prin mesaje, pentru un consult la Anemona. Toți patru mărturisesc că, ajunși la Anemona, au fost consultați sau tratați de dr. Cătălin Cîrstoiu. Ei au oferit redacției mesajele și documentele de plată.

PSD și PNL, divorț neformalizat la București? (SpotMedia)

Ceea ce ucide în politică este felul în care este gestionată o criză. Iar din acest punct de vedere, probabil că dl Cîrstoiu nu a ratat nicio eroare pe care o putea face în scandalul incompatibilității, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Dar le putea evita dacă era bine ghidat, bine antrenat. Aceasta ar fi fost treaba unui staff de campanie solid, pe care în mod evident nu îl are.

Asta se vede și din lipsa afișajului stradal, din lipsa programului pentru Capitală, din tot felul de acțiuni și poze de campanie inadecvate, din lipsa până și a unui slogan de campanie.

În loc să acopere rapid breșele, PNL și PSD au început delimitările. Candidat “momentan” rostit pe rând de Marcel Ciolacu și apoi de Nicolae Ciucă, combinate cu informațiile insistente pe surse despre retragerea candidatului, au ca efect ruperea picioarelor politice ale lui Cătălin Cîrstoiu.

Și după eventuala retragere, se întreabă jurnalista SpotMedia.

Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România: infiltrarea printre refugiații ucraineni, penetrarea instituțiilor și a rețelelor de comunicații, culegerea de informații despre sprijinul pentru Ucraina (G4Media)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organismul condus de președintele statului și care coordonează politica de apărare a României, a detaliat în raportul pe activitate pe anul 2023 care au fost principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile”.

Iată obiectivele descrise în raportul CSAT, consultat de G4Media:

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;

– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;

– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;

– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Înainte de alegerile europene, Mario Draghi, numit și Super Mario, omul care a salvat moneda euro, a vorbit despre ce trebuie să facă Uniunea Europeană pentru a fi competitivă în raport de concurență: SUA și China.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, fostul premier al Italiei, Mario Draghi, a susținut ieri o alocuțiune cu ocazia unei conferințe la Bruxelles pe care observatorii o consideră programatică pentru viitorul Uniunii Europene.

Mario Draghi, omul care cu o singură propoziție, „orice este necesar pentru a proteja moneda euro”, a arătat calea prin care se va pune capăt crizei financiare din anul 2008, vine acum cu o viziune și un program care ar putea redefini Uniunea Europeană. Acesta vorbește despre câteva sectoare prioritare ale Uniunii Europene făcând precizarea că fiecare domeniu are nevoie de reforme și instrumente specifice, dat totodată există și câteva elemente comune.

Primul „fir roșu” este încurajarea economiei de scară. Concurenții Europei profită de piața lor continentală pentru a genera economii de scară, în timp ce fragmentarea piețelor trage înapoi Uniunea Europeană. Mario Draghi dă exemplul industriei de apărare. În SUA, cei mai mari cinci jucători din sectorul de apărare au 80% din piață, în timp ce în Uniunea Europeană primii cinci dețin doar 45%.

Cauza acestei cote mici de piață este fragmentarea cheltuielilor de apărare din Uniunea Europeană. Guvernele statelor membre nu folosesc decât foarte puțin achizițiile în comun, respectiv doar 20% din cheltuieli se derulează în felul acesta. Uniunea Europeană ar trebui să intensifice achizițiile comune și să reducă dependența de furnizorii internaționali, arată Draghi.

Un alt domeniu în care ar trebui consolidată economia de scară este cel al telecomunicațiilor. În Uniunea Europeană sunt 445 milioane de consumatori, dar nivelul investițiilor pe cap de locuitor este doar la jumătate față de Statele Unite ale Americii.

Mario Draghi arată că la nivel european sunt cel puțin 34 de rețele de telefonie mobilă, comparativ cu trei în SUA și patru în China. Sprijinirea consolidării pieței este esențială, în opinia fostul președinte al Băncii Centrale Europene.

În Uniunea Europeană, cercetarea fundamentală este bine dezvoltată, dar suferă la capitolul implementării inovației în piață. Mario Draghi este de părere că trebuie schimbată reglementarea actuală, prea prudențială, referitoare la creditul bancar și stabilirea unui regim special de creditare pentru start-up-urile de tehnologie.

Al doilea element comun este furnizarea de servicii publice. Sunt investiții de care au nevoie toți europenii, dar nicio țară nu le poate susține singură. Exemplele evocate de Draghi sunt în domeniul protecției mediului și în cel apărării. O piață integrată a energiei ar reduce costurile și ar ajuta la reziliență în fața următoarelor crize.

Dar, investițiile necesare vor trebui acoperite din surse private. Uniunea Europeană are capital privat, însă cea mai mare parte se află în depozite bancare, economii ale populației și firmelor care nu finanțează economia așa cum ar putea să o facă piața de capital. De aceea, promovarea uniunii piețelor de capital este esențială.

Al treilea „fir roșu” este asigurarea aprovizionării cu resurse și inputuri, crede Mario Draghi. Europa are nevoie de o strategie care să acopere lanțurile de aprovizionare pentru minerale critice. Comisia Europeană a început acest proces prin promovarea regulamentului privind materiile prime critice, dar este nevoie de măsuri suplimentare.

De exemplu, explică Draghi, Uniunea Europeană ar putea avea o platformă a mineralelor critice, în scopul achizițiilor comune și a punerii împreună a surselor de finanțare. De aceea, a încheiat Mario Draghi, trebuie să acționăm, ca Uniune, ca niciodată până acum. Mesajul fostului președinte al BCE este clar: doar împreună putem reuși să răspundem concurenței cu SUA și China.

Pentru partid, sportul a reprezentat o puternică sursă de propagandă. Sportivii erau priviți drept niște “ambasadori informali” au țării, deoarece prezentau o imagine bună a țării, mai ales în străinătate. Astfel că, Ministerul de Interne a avut o puternică implicare în fenomenul sportiv, prin intermediul echipei fanion, “Dinamo”. Bani, suporteri, promovare, cotizații - o privire inedită asupra sportului în România comunistă.

Direcţiile de dezvoltare şi investiţii ale companiilor cu capital francez sunt legate de parteneriatele cu sistemul de educaţie românesc, abordarea sustenabilă a relaţiei dintre economie şi mediu şi utilizarea responsabilă a noilor tehnologii.

Invitat la Esențial: Nicolas Richard, preşedinte CCIFER, CEO Engie România.

Primul spital de oncologie si radioterapie pediatrica, construit din donații de asociația „Dăruiește Viață” si-a deschis portile de astazi. Primii 50 de copii au fost mutați din clădirea veche a spitalului „Marie Curie” din secțiile de oncologie, neurochirurgie, chirurgie și ATI.  A fost acolo colega mea, Andreea Orosz, imediat un reportj.
 

SUA estimează că Israel va lovi ținte din Siria și Liban

Oficialii israelieni au stabilit ca vor raspune in mod clar la atacul Teheranului de sambata noaptea dar fara a oferi detalii. O nouă ședință a cabinetului de război israelian a avut loc astazi. Oficialii americani anticipeaza că Israelul va lovi ținte din Siria și Liban și nu va ataca direct Iranul.

CCR, Moldova: undă verde pentru referendum în 20 octombrie

Curtea Constituțională a Republicii Moldova dă undă verde pentru organizarea referendumului privind aderarea la UE, pe 20 octombrie. Modificarea Constitutiei necesara pentru acest demers, a stârnit numeroase critici din partea opoziției, care considera că in acest fel Maia Sandu urmareste să-și asigure un nou mandat de presedinte.

Flacăra Olimpică își începe drumul spre Paris

Iar de pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august.   

Muzica Zeylei Tomlyn dizolvă etichetele și categoriile cu veselie, înțelepciune și foarte mult stil. Noul ei album, „White Cat”, lansat pe 18 februarie, se inspiră din jazz vocal, soul, funk, gospel și „folk șamanic”, fiind o sinteză încântătoare a tuturor acestor influențe, într-o formă nouă. 

„White Cat” vorbește despre rădăcini, despre lumină, despre dans și vindecare, iar toate acestea vor fi cu siguranță amplificate în experiența live, pentru cei care își caută tribul. Turneul de promovare a noului album este o experiență eclectică, îmbinând atelierele participative de improvizație muzicală bazate pe tehnica „circle singing”, dezvoltată de Bobby McFerrin, cu concerte în care Zeyla inspiră și se lasă inspirată, în timp real, de public. 

Iar pe 27 aprilie, la București în Club Control, o vedem pe Zeyla Tomlyn în cadrul alături de un alt proiect numit Pantam Dance. O experiență muzicala ce îmbină sound-ul galactic al handpan-ului cu producții electronice și o voce de-a dreptul eterică ce face legătura între cer și pământ.

Zeyla Tomlyn și Artur Pasecinic sunt îndrăgostiți de sonorități acustice, folclorul românesc și internațional, dar și de groove, bas, și beat-uri puternic electronice, pe care le împletesc cu ușurință și reușesc să creeze un univers cu totul special. Noul album "Dreamer" invită la dans, la visare și la înțelegerea că acest pământ poate fi un mare loc de joacă menit să ne ofere spațiul necesar ca noi să ne exprimăm liberi, în pace, așa cum suntem.

Cei doi artiști numesc acest concept “folclor modern”, pentru că redă starea de spirit a oamenilor în momentul respectiv. Ce reiese sunt probabil cele mai îndrăgite piese ale publicului. Invitat special al serii va fi Mircea Ardeleanu aka Yekta (Subcarpați, Pământ) care va susține show-ul la bas și țambal.

Jurnal de știri

Daniel Fenechiu spune că medicul Cătălin Cîrstoiu rămâne candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei. Senatorul liberal declară că este exclus ca formațiunile amintite să-l susțină pe Cristian Popescu Piedone.

Daniel Fenechiu afirmă că PSD și PNL au candidat la Primăria Capitalei: ”În sondajele pe care le avem noi, doctorul Cîrstoiu crește organic. Noi sperăm în continuare că pe data de 9 iunie doctorul Cîrstoiu va câștiga, motiv pentru care nu cred că în mod rezonabil s-ar putea pune problema înlocuirii candidatului”.

Liderul senatorilor PNL spune pe de altă parte că partidul său ar accepta un candidat comun cu PSD la Președinția României, dar numai dacă acel candidat ar fi de la PNL.

Daniel Fenechiu critică de asemenea racolările de aleși locali făcute de PSD de la PNL.

Invitatele ediției de azi a emisiunii Zebra sunt doamnele Anca Boeriu, lector universitar la Facultatea de Arte Plastice (UNARTE) si Andreea Sandu (Galeria Galateca)

Jurnal de știri

Adunarea Generală a Națiunilor Unite va avea pe ordinea de zi în data de 2 mai, o rezoluție privind comemorarea genocidului de la Srebrenica în 1995. Textul prevede includerea genocidului în manualele școlare pentru a evita revizionismul și negaționismul. Între timp, Parlamentul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție privind înscrierea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene și critică mai multe state pentru piedicile pe care le întâlnesc femeile care vor să renunțe la o sarcină.

Rezoluția privind Srebrenica, care include în special decizia de a comemora la 11 iulie în fiecare an Ziua Internațională de Comemorare a Genocidului comis la Srebrenica în 1995, va fi pe ordinea de zi a Adunării Generale a Națiunilor Unite pe 2 mai, relatează balkans.aljazeera.net.

Cea mai importantă parte a rezoluției prevede următoarele:

„Adunarea Generală decide să proclame ziua de 11 iulie drept Zi Internațională de Comemorare a Genocidului de la Srebrenica, care va fi comemorată în fiecare an.

Acesta condamnă fără rezerve orice negare a genocidului de la Srebrenica și solicită statelor membre să păstreze faptele stabilite, inclusiv prin intermediul sistemului de învățământ, pentru a preveni revizionismul și apariția genocidelor în viitor.

(ONU) Condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid, inclusiv pe cei responsabili pentru genocidul de la Srebrenica.

Rezoluția subliniază importanța încheierii procesului de căutare și identificare a victimelor genocidului de la Srebrenica despre care încă nu se știe nimic”.

Parlamentul European a criticat Croația pentru că „pune obstacole în calea avortului”

Iată un titlu din publicația croată index.hr.

„Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită adăugarea dreptului la avort în condiții de siguranță și legală la Carta drepturilor fundamentale a UE. Rezoluția a fost votată de 336 de parlamentari, 163 au votat împotrivă și 39 s-au abținut.

Potrivit comunicatului de presă al Parlamentului European, textul rezoluției solicită statelor membre să depenalizeze complet avortul în conformitate cu liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății din 2022 și să elimine barierele în calea avortului. De exemplu, Polonia și Malta sunt îndemnate să-și abroge legile și alte măsuri care interzic și restricționează avortul.”

Sunt exprimate îngrijorări cu privire la creșterea semnificativă a finanțării pentru grupurile care luptă împotriva dreptului de a alege, în întreaga lume, inclusiv în unele țări membre ale UE, precum Croația.

Rezoluția solicită Comisiei să se asigure că organizațiile care luptă împotriva egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv a drepturilor de reproducere, nu primesc finanțare UE. Statele membre și administrațiile locale trebuie să crească cheltuielile pentru programe și subvenții pentru servicii de îngrijire a sănătății și planificare familială.

Muntenegru, între democrație și autocrație

Muntenegru se clasează printre regimurile hibride, situate undeva între democrație și autocrație, fără a realiza o consolidare totală în nici o direcție, aflăm din publicația Cafe del Montenegro care citează Vocea Americii. Publicațiile se referă la raportul „Freedom House” numit „Națiuni în Tranziție 2023”, care acoperă 29 de țări din Europa și Asia.

Aleksandra Karpi, expertul Freedom House în Balcani, explică termenul de „regim ciclic” folosit pentru a descrie țările în care au avut loc schimbări politice superficiale.

„Există, probabil, momente revoluționare, precum declinul lui Nicola Gruevski în Macedonia de Nord, sau Miko Đukanović în Muntenegru, un eveniment foarte mare în 2023, când a pierdut în cele din urmă alegerile prezidențiale. Așadar, acestea sunt momentele care par revoluționare dar care, până la urmă, nu au ca rezultat schimbări instituționale reale pentru democrație.”

Serbia lucrează la orașe inteligente

Revista sârbă Politika publică un articol despre orașele inteligente din Serbia și proiectul pilot de la Kragujevac, al patrulea oraș ca mărime din țară. 

Se estimează că până în 2050, până la 60% din populația lumii va locui în orașe inteligente. Această revoluție a vieții urbane va modela în mod semnificativ viitorul Serbiei, dar se pune întrebarea ce sunt de fapt orașele inteligente și cum, de exemplu, orașele inteligente folosesc sisteme care reduc blocajele de trafic și scurtează timpul de călătorie. 

Digitalizarea administrației publice este o altă caracteristică a orașelor inteligente, iar Serbia depune eforturi uriașe în această direcție de ani de zile, a declarat Ministrul Informațiilor și Telecomunicațiilor Mihailo Jovanović. 

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ilvana HALILOVIĆ - Bosnia Herțegovina;

Jelena Bistrović - Croația;                        

Mia KRUŽIĆ - Muntenegru;    

Daria MARKOVIĆ - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

România s-a calificat dramatic între cele mai tari 12 națiuni ale lumii la Billie Jean King Cup, după ce a revenit miraculos de la 0-2 în fața Ucrainei. În 7 ore jucate la Miami, jucătoarele române de tenis Ana Bogdan și Jaqueline Cristian au câștigat 3 meciuri la rând ca să ducă România la turneul final din noiembrie, de la Sevilla. Cele 2 jucătoare sunt aproape calificate și la J.O de la Paris.

După atacul aerian al Iranului asupra Israelului, de la sfârșitul săptămânii trecute, presa internațională analizează modalitățile prin care statul evreu ar putea răspunde. Comunitatea internațională a făcut apel către toate părțile să dea dovadă de reținere. Dar până unde va merge escaladarea?

Este întrebarea pusă și de ziarul francez Le Figaro:

”Guvernul lui Benjamin Netanyahu ar putea fi mulțumit cu o victorie militară și diplomatică răsunătoare: nu numai Washingtonul, Londra sau Paris, ci chiar Amman i-au venit în ajutor, într-un răspuns a cărui viteză și coordonare a depășit așteptările.

Statul evreu poate vedea aceasta ca o oportunitate și o legitimitate consolidată în a lovi, la rândul său, teritoriul iranian, în special instalațiile programului nuclear militar, pe care comunitatea internațională nu a reușit să le țină sub control. Este capabil să facă asta fără ajutorul american? Dar oare s-a schimbat suficient raportul risc/eficacitate pentru a-l convinge pe Netanyahu să renunțe la această veche tentație? Stabilitatea regiunii atârnă în balanță”.

The Wall Street Journal urmărește dezbaterile din sânul societății israeliene:

”Când israelienii s-au întors în stradă în dimineața următoare, a început o dezbatere. O lovitură decisivă asupra Iranului – unii politicieni israelieni au cerut un atac „zdrobitor” – ar ridica din nou miza, dar un răspuns slab ar putea eroda descurajarea israeliană. Cabinetul de război al Israelului s-a reunit, dar nu a spus cum va răspunde. Oficialii iranieni au avertizat cu privire la un răspuns mult mai puternic dacă Israelul va riposta”.

”Nu Israelul a cauzat toate aceste probleme, ci Iranul”

Daily Telegraph, preluat de Eurotopics, critică apelurile internaționale ca Israelul să dea dovadă de reținere:

„Încă o dată Israelul a fost supus unui atac doar pentru a i se spune să nu riposteze, să urmeze o cale diplomatică și, mai presus de toate, să nu înrăutățească lucrurile într-o regiune deja volatilă. Cu toate acestea, nu Israelul a cauzat toate aceste probleme, ci Iranul. Mullahii din Teheran sunt cei care au finanțat Hamas și au încurajat pogromul său din toamna trecută. (...) Iranul este cel care înarmează și finanțează Hezbollah în Liban. (...) Singura modalitate de a trata cu Teheranul este dintr-o poziție de forță.”

Courrier International preia un articol din L’Orient-Le Jour, ziar care apare la Beirut:

Ziarul consideră că ultimele evoluții ”oferă guvernului israelian posibilitatea de a distrage atenția de la masacrele care au loc de șase luni în Gaza și de la presiunea exercitată de către o parte a populaţiei pentru a obţine demisia prim-ministrului.

În același timp, statul evreu poate profita de evenimente pentru a concretiza orice oportunitate de normalizare arabă în viitor, în timp ce războiul din Gaza a încetinit procesul de apropiere diplomatică de Arabia Saudită. În timp ce Riad a cerut tuturor părților să exercite „cel mai înalt nivel” de reținere, Iordania a doborât zeci de drone iraniene care traversau nordul și centrul regatului spre Israel”.

Alianța regională împotriva Teheranului a jucat și ea un rol decisiv în menținerea pagubelor la minimum, subliniază și La Repubblica:

„Dacă Israelul a reușit să oprească valurile de bombe iraniene, asta nu s-a datorat doar eficienței apărării sale aeriene. A fost în primul rând rezultatul alianței cu țările sunnite, care a fost intermediată și ghidată de Statele Unite.

Un pact extrem de secret care reunește informații radar și coordonează desfășurarea avioanelor de război și a bateriilor sol-aer a numeroaselor state arabe legate de statul evreu prin dorința de a contracara puterea balistică a Teheranului.”

Scandalul interferenței ruse în instituțiile europene continuă. La sfârșitul săptămânii trecute, serviciile belgiene de informaţii au anunțat că au descoperit o operaţiune rusească menită a influenţa alegerile pentru Parlamentul European.

Reamintim că totul a început după ce autoritățile din Cehia au anunțat sancționarea a doi dintre directorii  publicației Voice of Europe, dintre care unul este un apropiat al liderului rus Vladimir Putin, oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk. Publicația, cu sediul la Praga și între timp închisă, este considerată punctul nodal al acțiunii de influență. 

Potrivit premierului belgian Alexander De Croo, preluat de dpa și Agerpres, obiectivul Moscovei este de a ajuta la alegerea mai multor candidaţi pro-ruşi în Parlamentul European şi a de a întări un anumit discurs pro-rus. Parchetul Belgian a deschis o anchetă, iar premierul a explicat că plățile nu au avut loc pe teritoriul belgian, însă ingerința, da.

Publicația Politico a analizat circa 50 de videoclipuri de pe canalul YouTube al Voice of Europe și a descoperit că un număr de 16 deputați ai Parlamentului European au interacționat cu publicația  – aproape toți de la extrema-dreaptă.

Ei au oferit interviuri video și au participat la dezbateri în cadrul  unui canal cu doar 351 de abonați pe YouTube și doar 60.000 de vizualizări din vara trecută.

Citeste siInfluența rusă în UE: ”Când porți tricou cu Putin, sau ești idiot util sau ai avantaje”

Cu toate acestea, acoperirea sa pe platformele de social media X și Facebook a fost mult mai mare, iar contul său de pe X funcționează în continuare.

Unul dintre europarlamentarii vizați de Politico a învinuit „mass-media globalistă” pentru că s-a dedat la „speculații sălbatice și acuzații absurde” cu privire la legăturile lor cu Rusia, despre care a insistat că sunt lipsite de temei.

Cei 13 europarlamentari pe care Politico a reușit să-i contacteze au negat că au primit sau li s-au oferit bani.

Politicieni germani, italieni, olandezi. estonieni, croați, danezi...

Pe lista publicată de Politico figurează politicienii germani Krah și Joachim Kuhs, francezii Patricia Chagnon, Thierry Mariani și Hervé Juvin, olandezul Marcel de Graaff, italenii Matteo Gazzini și Francesca Donato, slovacii Miroslav Radačovský și Milan Uhrík, estonianul Jaak Madison, spaniolii Hermann Tertsch și Jorge Buxadé, croatul Ladislav Ilčić, danezul Anders Vistisen și belgianul Tom Vandendriessche.

Ce au ei în comun? Ei critică perspectiva aderării Ucrainei la UE, dau vina pe Ucraina pentru începutul războiului, se opun trimiterii mai multor arme în Ucraina și cer Ucrainei să cedeze teritorii. Toate aceste puncte contravin poziției UE și sunt apropriate celei a Kremlinului.

Astfel, cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, problema ingerințelor străine în procesul electoral rămâne în picioare.

După cum amintește o analiză a EU Observer, dosarul Qatargate, a scos deja la iveală existența unei rețele vaste de corupție în cadrul Parlamentului European de care beneficiază Qatarul și Marocul.

Acest complot de corupție, în beneficiul entităților străine, a stârnit îngrijorări cu privire la buna funcționare a instituțiilor europene, stârnind întrebări cu privire la riscurile de ingerință străină și controlul influenței asupra politicii publice.

Publicația amintește de Raportul publicat în februarie de Viginum, organizația franceză însărcinată cu urmărirea interferențelor digitale străine, care a dezvăluit existența unei entități specializate în transmiterea informațiilor din rețelele sociale rusești și pro-ruse și site-urile oficiale rusești.

Denumită „Portal Kombat” de către autoritățile franceze, rețeaua își propune să submineze credibilitatea Uniunii Europene și să influențeze viitoarele alegeri europene.

Scandalul ”Russiagate” care a lovit recent Parlamentul European, dezvăluind o rețea de propagandă rusă, este o ilustrare concretă a omniprezenței acestei amenințări.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România