Presa internaţională

Jurnal de știri

Autoritățile lituaniene au semnat marți o scrisoare de intenție cu grupul german Rheinmetall care urmează să construiască în țară o fabrică de muniție pentru artilerie de 155mm, informează site-ul radioteleviziunii din Lituania.

Documentul a fost semnat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Vilnius de ministrul economiei și inovării, Ausrine Armonaite, ministrul apărării, Laurynas Kasciunas și de directorul pentru proiecte internaționale strategice al grupului german, Maximilian Froch, dar conținutul documentului nu a fost făcut public, arată sursa citată.

Ministrul economiei a declarat că ”va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiții din istoria Lituaniei, care va contribui la creșterea economică a țării și la stabilitatea regională”.

Se știe de asemenea că fabrica va fi construită în districtul Radviliskis, în apropiere de localitatea Baisiogala, situată aproximativ în centrul țării, pe un teren care aparține Universității lituaniene pentru științe medicale, precizează sursa citată. 

”Contribuția efectivă a Lituaniei la acest proiect va deveni mai clară după ce vom găsi aici parteneri. Toate întreprinderile lituaniene interesate sunt invitate să ne contacteze. Intenția noastră este de a crea un parteneriat pe termen lung”, a declarat la rândul său reprezentantul grupului german.

Slovacia: Un sondaj care arată efectele populismului

Peste 80% dintre cetățenii slovaci consideră că aderarea țării lor la Uniunea Europeană a avut efecte benefice, dar procentul celor care au o imagine pozitivă despre UE este în mod paradoxal semnificativ mai mic, reiese din datele ultimului Eurobarometru, citate de publicația Dennikn.

Mai exact, la întrebarea ”Aderarea la Uniunea Europeană a avut efecte benefice pentru Slovacia?”, peste 80% dintre respondenți au spus că da, dar la întrebarea ”Aveți o imagine pozitivă sau una negativă despre UE?”, doar 48% au spus că au o imagine pozitivă, 17% una negativă iar 35% una neutră.

De remarcat că percepția asupra UE s-a îmbunătățit față de anul trecut, când doar 33% dintre cetățeni au spus că au o imagine pozitivă, 32% una negativă și 35% una neutră.

Întrebați dacă vor merge să voteze la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie a.c., 62% dintre slovaci au răspuns ”Probabil da”. Înaintea alegerilor europarlamentare din 2019, în cadrul unui sondaj similar, 47% dintre slovaci spuneau că probabil vor participa la vot, dar prezența efectivă la urne a fost de doar 22% dintre cetățenii cu drept de vot, amintește sursa citată.

Sondajul a fost efectuat în luna februarie a acestui an pe un eșantion de 1008 persoane.

Slovacia va fi reprezentată de 15 parlamentari în viitorul Parlament European, cu unul mai mult față de actualul mandat.

Polonia: Patru proiecte de lege pentru liberalizarea avortului

Parlamentul Poloniei a decis să înființeze o comisie extraordinară care să examineze cele patru proiecte de lege care vizează liberalizarea avortului propuse de diferitele formațiuni politice și să decidă care dintre ele va intra efectiv în circuitul parlamentar, transmite Gazeta Wyborcza.

În 2021 curtea Constituțională a Poloniei a decis, sub guvernarea PiS, că avortul nu este permis decât în trei situații: când sarcina pune în pericol viața mamei, când sarcina a rezultat în urma unui viol și când fătul este amenințat de o boală gravă.

În timpul campaniei electorale pentru ultimele alegeri, care au dus la îndepărtarea de la putere a PiS, toate partidele actualei coaliții de guvernare au promis că vor lua măsuri pentru liberalizarea dreptului la vot, dar nu există un acord în legătură cu un anumit proiect de lege, fiecare dintre partide având propriul său proiect. Unul dintre partidele coaliției, Partidul Fermierilor, susține chiar, ca și fostul partid de guvernare PiS, organizarea unui referendum național pe această temă, înaintea adoptării unei legi.

Ungaria: Programele europene Erasmus și Horizon în pericol

În următoarele trei luni contractele de finanțare prin programele europene Erasmus și Horizon pentru 18 universități din Ungaria vor expira, ca urmare a modificărilor decise de guvernul Orban cu privire la regulile de funcționare ale instituțiilor de învățământ, și în special cu privire la procesul de numire în funcții a membrilor conducerilor universităților, scrie revista economică Heti Világgazdaság.

Dacă guvernul nu ajunge la un acord cu Comisia Europeană în această perioadă, banii vor fi pierduți, și este puțin probabil ca un acord să fie stabilit, dat fiind că de luni de zile nu se face nici un progres, comentează sursa citată.

Ultimele declarații ale administrației Orban pe acest subiect datează din luna ianuarie a.c.

În absența unui acord, nu doar că studenții nu vor mai avea posibilitatea de a participa la programele de mobilitate europeană, dar foarte mulți cercetători vor fi privați de finanțare și de posibilitatea cooperării cu colegii lor europeni.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:                                               

Raimonda Mc Geever - Lituania;                                              

Hana Kovacikova - Slovacia;

Kurek Miłosz - Polonia;                                            

Eszter Papp - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Dinamo a învins pe CSM Oradea cu 10-9 (2-1 la general) și s-a calificat, după o pauză de 11 ani, în finala Superligii de polo, unde va da peste rivala Steaua, campioana ultimelor 8 sezoane. Se joacă după sistemul 3 din 5, iar primul meci are loc mâine în Ghencea. Veteranii Dragoș Stoenescu, 45 de ani, și Cosmin Radu.,42 de ani, dar și antrenorul Andrei Mateiași vorbesc la RFI despre performanța echipei lor.

După luni de întârziere, Camera Reprezentanților de la Washington este așteptată să voteze sâmbătă proiectele de lege cu privire la alocarea de fonduri pentru a ajuta Ucraina, Israelul și Taiwanul. Miza este deosebit de mare pentru Kiev, aflat în dificultate. Dar președintele Camerei, republicanul Mike Johnson, își riscă funcția. Presa internațională comentează situația.

„Va permite America prăbușirea Ucrainei?” întreabă The Wall Street Journal. Președintele Camerei, republicanul Mike Johnson, a anunțat intenția de a organiza un vot asupra unei serii de proiecte de lege care vizează sprijinirea Ucrainei, Israelului și Taiwanului, precum și promovarea diferitelor priorități ale republicanilor în politica externă.

„Este nevoie urgentă de acest lucru, deoarece poziția Ucrainei se deteriorează”, subliniază ziarul de afaceri, care prevede „o confruntare imprevizibilă în acest weekend, care ar putea decide atât soarta acestor măsuri cât și cariera politică a lui Mike Johnson”. El însuși un ultraconservator Mike Johnson, se confruntă cu ostilitatea aleșilor din dreapta radicală. Doi dintre ei cer înlăturarea lui. (Sursa: Courrier International).

Potrivit BBC, proiectul de lege privind sprijinirea Ucrainei, în valoare totală de aproape 61 de miliarde de dolari, include arme și alte „echipamente letale”.

Anunțul a venit în aceeași zi în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța depune „un efort important” pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Iar The New York Times scrie că planul lui Johnson a fost conceput „pentru a aduna doar cantitatea potrivită de sprijin în rândul democraților și republicanilor moderați, în fața opoziției conservatorilor duri față de fondurile pentru Ucraina, precum și a democraților de stânga, care nu doresc acordarea de ajutor necondiționat Israelului.

Dar care este planul pentru Ucraina și Israel și cum va trece de Congres? The Guardian explică:

După atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului, Casa Albă și liderii democrați și republicani din Senat i-au cerut lui Johnson să aprobe pachetul de ajutor al Senatului.

Duminică, el a declarat pentru Fox News că republicanii au înțeles „necesitatea de a fi alături de Israel”.

În același timp – notează The Guardian - pe măsură ce ajutorul SUA pentru Ucraina a stagnat, poziția Kievului pe câmpul de luptă a ajuns într-o fază periculoasă.

La Washington, alarma a crescut și la o audiere de miercuri, în care liderii Pentagonului au mărturisit că Ucraina și Israelul au nevoie disperată de arme.

Iar istoricul Anne Applebaum explică în ziarul polonez Gazeta Wyborczamotivele pentru care ajutorul american pentru Ucraina a întârziat atât de mult:

„Republicanii de frunte nu simpatizează cu mullahii, nu le reiau narațiunile și nu caută să treacă cu vederea afirmațiile lor scandaloase despre alte țări. Acest lucru permite administrației Biden să se grăbească în ajutorul Israelului, deoarece nu va urma o opoziție serioasă. În schimb, o parte a Partidului Republican, inclusiv candidatul său la președinție, simpatizează cu dictatura rusă, îi preia narațiunile și încearcă să fie indulgenți cu Rusia atunci când invadează și ocupă alte țări.”

Ciucă explică de ce a fost ales Cîrstoiu să candideze la Primăria Capitalei: Noi nu am avut un candidat, că nu am avut (Digi24) - Caracatița lui Piedone: 46 de rude, interpuși, interlopi și oameni de încredere care împart funcții publice, salarii de mii de euro, influență politică, averi fabuloase și contracte de la Stat (G4Media) - Păcănelele vor fi interzise în localitățile mici, dar Bucureștiul rămâne „Las Vegasul Europei”: „Practica a devenit o normalitate” (Adevărul)

Agenția Națională de Integritate îl protejează pe Cătălin Cîrstoiu. Nu răspunde dacă este în incompatibilitate (PressHub)

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cârstoiu, este manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) și decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității „Carol Davila” din București (UMFB). De asemenea, mai este și șeful Secției Ortopedie-Traumatologie I (suspendat), în cadrul spitalului pe care îl conduce. În același timp, prestează și ca medic.

PRESShub a trimis pe 2 aprilie, o solicitare către Agenția Națională de Integriate, pe mail, la o adresă la care am mai comunicat anterior, în care a cerut instituției să lămurească următoarele întrebări

1. Există o stare de incompatibilitate deținerea mai multor funcții cu normă întreagă la stat? În cazul domnului Cîrstoiu, 4.

2. Există un conflict de interese din faptul că o persoană deține funcții de conducere în două instituții publice diferite?

Până pe 15 aprilie, nu am primit nici un răspuns. Toate încercările de a contacta telefonic biroul de comunicare al ANI au eșuat. Pur și simplu, telefonul sună în gol, nu a răspuns nimeni zile la rând.

Pe 15 aprilie, am revenit cu un nou mail, întrebând instituția dacă are totuși un răspuns, oricare ar fi acesta, cu privire la starea de incompatibilitate a medicului Cătălin Cîrstoiu. Deocamdată, din nou, nici un răspuns.

PressHub ne spune și cine este șeful ANI: Florin Ionel Moise, fratele lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. 

Președintele Agenției Naționale de Integritate a fost propus în funcție de PSD.

Ciucă explică de ce a fost ales Cîrstoiu să candideze la Primăria Capitalei: Noi nu am avut un candidat, că nu am avut (Digi24)

Președintele PNL Nicolae Ciucă a povestit la Digi24 cum a ajuns Cătălin Cîrstoiu candidatul coaliției la primăria Bucureștiului. Prima opțiune a fost profesorul Tiberiu Florescu, de la Arhitectură, dar acesta a refuzat.

Ciucă a spus că președintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a vorbit despre posibilitatea de a-l desemna candidat pe Cîrstoiu cu doar două zile înainte ca acesta să fie anunțat drept candidatul PSD-PNL.

De asemenea, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a mai declarat, joi, la Digi24, că liderul PSD Marcel Ciolacu i-a spus din nou lui Cătălin Cîrstoiu, candidatul Coaliției la Primăria Capitalei, să planifice o conferință de presă pentru clarificarea acuzațiilor de incompatibilitate, în contextul în care medicul a refuzat să se retragă din cursă. Ciucă motivează decizia de a-l susține pe Cîrstoiu de la început, deși doctorul comunicase faptul că există un raport ar corpului de control din 2019, de faptul că nu mai era timp și că au mers „pe încredere”.

Caracatița lui Piedone: 46 de rude, interpuși, interlopi și oameni de încredere care împart funcții publice, salarii de mii de euro, influență politică, averi fabuloase și contracte de la Stat / ”Cu cine să lucrez? Cu trădători?” (G4Media)

În jurul lui Cristian Victor Popescu Piedone, candidatul Partidului Umanist Social-Liberal la Primăria Generală a Capitalei, există zeci de rude și persoane de încredere care au ocupat sau ocupă funcții publice de conducere în primăriile conduse de acesta, sunt membri ai partidului fondat de Dan Voiculescu și condus formal tot de Piedone.

Toate aceste personaje prind contracte publice în instituțiile păstorite de el sau care par a avea rolul de pușculițe pentru imobile și mașini de lux achiziționate cu fonduri a căror proveniență este incertă, după cum rezultă dintr-o amplă anchetă jurnalistică realizată de G4Media.ro.

În total, această frăție care funcționează din plin de mai mulți ani împarte sau deține sute de milioane de lei – averi fabuloase și contracte publice.

Păcănelele vor fi interzise în localitățile mici, dar Bucureștiul rămâne „Las Vegasul Europei”: „Practica a devenit o normalitate” (Adevărul)

Controversata lege care interzice păcănelele în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, chiar și în unele stațiuni turistice, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și va intra în vigoare în următoarele zece zile.

Psihologul Mihai Copăceanu, specializat în adicții, a explicat pentru „Adevărul“că „În România, din păcate, practica jocurilor de noroc a devenit o normalitate printre tineri în ultimii ani. În opinia mea, din cinci băieți, cel puțin doi au experimentat jocurile de noroc cel puțin o dată. În fiecare clasă de liceu, există cel puțin un coleg dependent de jocurile de noroc, care solicită bani, acumulează datorii și se confruntă cu stigmatizarea și rușinea legate de propria dependență. Normalizarea jocurilor de noroc în rândul tinerilor reprezintă o problemă serioasă și o preocupare majoră de sănătate publică“, explică Mihai Copăceanu.

Se estimează că numărul dependenților de jocuri de noroc este de aproximativ 100.000, potrivit unui studiu, dar specialiștii consideră că numărul real al fi mult mai mare.

Sorin Constantinescu, consultant în domeniul jocurilor de noroc şi fost consilier guvernamental, a spus despre noua lege că „nu rezolvă fenomenul dependenței sau jocului minorilor la aparate“.

„Sunt foarte multe site-uri nelicențiate în România pe care oamenii pot să joace lejer aceleași păcănele care le jucau până acum în baruri și, în plus, dacă oamenii din Parlament aveau bune intenții, scoteau toate tipurile de jocuri, nu scoteau doar păcănele. Au rămas și pariurile, au rămas și loteriile, adică sunt o grămadă de posibilități în continuare de a juca jocuri de noroc la țară“, a spus acesta, potrivit Radio România.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, un raport al Curții de Conturi a Uniunii evidențiază câteva slăbiciuni ale instituției parlamentare în fața activităților de lobby. Potrivit raportului, există numeroase domenii-cheie în care lobby-ul parlamentarilor UE poate încă „scăpa sub radar”, iar lipsa mecanismelor de transparență ar putea duce la o influență nejustificată, la concurență neloială și chiar corupție.

Acest raport vine în urma „Qatargate”, scandalul de lobby care a afectat grav reputația instituției.

În raportul său, Curtea de Conturi a UE a denunțat miercuri seară „punctele oarbe” ale instituțiilor europene în ceea ce privește transparența asupra lobbyiștilor.

Un număr de circa 12.500 de persoane și entități apar în „Registrul de transparență al UE” care înregistrează activitățile de lobby pe lângă Comisie, Consiliu și Parlamentul European. Înscrierea în registru este opțională pentru lobbiști, dar oficialii sunt obligați să raporteze orice întâlnire de acest fel.

Totuși, există diferite portițe de scăpare. De exemplu, lobbyiștii sunt obligați să înregistreze doar anumite întâlniri și activități programate, când multe întâlniri sunt, de fapt, mai mult sau mai puțin spontane. De asemenea, nu sunt obligatoriu de declarat convorbirile telefonice sau schimburile de email-uri.

Apoi, raportările sunt obligatorii pentru personalul de rang înalt, în timp de funcționarii de la niveluri mai joase pot trece pe sub radar.

Citeste siInfluența rusă în UE: ”Când porți tricou cu Putin, sau ești idiot util sau ai avantaje”

Un caz concret a fost cel în care un ONG identificat în scandalul „Qatargate” nu a fost înregistrat, dar a co-găzduit o conferință la Parlamentul European în iunie 2022.

Raportul evidențiază că doar șase persoane sau entități au fost scoase din registru în urma unei investigații și doar uneia singure i-a fost interzis să se reînregistreze.

Potrivit Curții de Conturi, controalele sunt în mare parte ineficiente, iar ONG-urile finanțate de terți nu-și dezvăluie sursele lor de finanțare, declarând că își reprezintă propriile interese.

Curtea de Conturi precizează însă că lobby-ul este un instrument democratic esențial care permite organizațiilor și indivizilor să ofere contribuții pentru politici și luarea deciziilor.

Cu toate acestea, fără mecanisme de transparență, aceasta poate duce la influență nejustificată, concurență neloială și chiar corupție. Cazuri, precum Qatargate sau, mai recent, scandalul influenței rusești, așa-numitul Russiagate, afectează încrederea publicului în instituțiile europene, fiind un semn de rău augur înainte de alegeri.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Grupul francez Michelin a introdus salariul decent pentru toți angajații, indiferent de țara unde lucrează. Salariul decent este mai mare decât cel minim și ține cont de nevoia de consum a unei familii.

Compania Michelin a făcut o mișcare surprinzătoare. Ieri, producătorul de anvelope a anunțat prin vocea directorului economic că va calcula și va plăti pentru toți cei 132.000 de salariați din mai multe țări ale lumii un salariu decent. Totul a plecat de la momentul în care președintele-director general al grupului a aflat cât de puțin câștigă 5% din angajații companiei, adică aproximativ 7.000 de salariați. Ieri, șeful Michelin a anunțat că va aplica în companie salariul decent.

Ce este salariul decent? Pentru a afla trebuie să mergem la analizele de specialitate, respectiv la Pactul global al Națiunilor Unite, care arată că un salariu decent este, pe de o parte, mai mare decât salariul minim. Pe de altă parte, salariul decent constă într-un nivel de remunerare suficient de mare pentru a satisface nevoile esențiale ale unei familii formată din patru persoane. Respectiv, este vorba despre hrană, transport, educație, achiziții de bunuri de larg consum, costuri cu sănătatea plus economii pentru „zile negre”. Mai exact, salariul decent este între 1,5 și trei ori mai mare decât salariul minim din fiecare țară în care are activitate grupul Michelin.

În Franța, de exemplu, niciun angajat al firmei Michelin nu primește acum salariul minim pe economie, conducerea companiei considerând că nivelul de 1.766 euro brut pe lună este insuficient.

Pe de altă parte, în regiunea pariziană, salariul decent este egal cu 40.000 euro anual, iar în Clermont-Ferrand, acolo unde compania are sediul, un salariu decent a fost calculat la valoarea de 25.300 de euro. Trebuie menționat că salariul minim anual este în Franța de 21.200 euro, iar diferența dintre salariul minim și cel decent este vizibilă.

Nu doar în statele Uniunii Europene există un ecart între salariul minim și cel considerat decent, ci și în țări de pe alt continent. De exemplu, în Brazilia salariul decent este 37.000 reali, dublu aproape față de salariul minim care ajunge la 17.000 de reali. La fel se întâmplă și în China, acolo unde salariul decent ajunge la 70.000 de yuani, iar salariul minim este de 29.000 de yuani.

Șeful grupului Michelin a explicat că firma alocă mult timp și multe resurse pentru dezvoltare, dar acum oferă și mijloacele financiare pentru o familie cu doi copii pentru a putea să își achite ratele bancare pentru locuință, consumul zilnic de mâncare sau pentru petrecerea timpului liber și, în plus, pentru economisire.

Astfel, până la sfârșitul acestui an, Michelin va implementa o bază de plată la nivel global care va include o asigurare de sănătate pentru angajați și copiii acestora, un concediu de maternitate de cel puțin 14 săptămâni, un concediu de paternitate de patru săptămâni, plătit în proporție de sută la sută. Venitul decent mai include și o asigurare de deces, dar și o alocație de studii pentru copii.

Michelin vrea să dea cu această ocazie o dublă lovitură. Pe de o parte, să își fidelizeze angajații datorită măsurilor adoptate. Pe de altă parte, să devină o companie tot mai atractivă pentru cei care își caută un loc de muncă.

Fără îndoială, grupul francez face o mișcare de forță din punctul de vedere al responsabilității sociale prin implementarea conceptului de salariu decent.

Dar, responsabilitatea socială nu este confundată cu competitivitatea, în sensul că atunci când scade productivitatea sau când cererea pentru un anumit tip de anvelopă scade, firma nu ezită să pună pe liber o parte dintre angajați. S-a întâmplat acest lucru chiar la sfârșitul anului trecut, atunci când Michelin a efectuat 1.530 de disponibilizări în Germania din cauza competiției dure de pe această piață. Decizia Michelin te poate pune pe gânduri. Nu doar că politicienii și sindicaliștii vorbesc despre salarii care să țină cont de nevoia angajatului, ci există manageri care aplică ideea.

Dupa ce presedintele Zelenski a cerut ca Ucraina sa beneficieze de aceeasi aparare antiaeriana ca si Israelul, Consiliul European reunit la Bruxelles transmite că livrarea de echipamente antiaeriene către tara aflata in razboi este urgentă și cere ca propunerile de direcționare către Kiev a profiturilor provenite din activele rusești blocate să fie adoptate rapid.  Imediat, dezbatem concluziile summitului european alaturi de corespondentul RFI, Mihaela Gherghisan.

Va dona Romania sisteme Patriot Ucrainei? Ce spun analistii militari

Este posibil ca Romania sa doneze sisteme Patriot Ucrainei? Aproape 100 de europarlamentari au semnat o scrisoare în care cer guvernelor României, Germaniei, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei să sprijine Ucraina cu sisteme de rachete. România a intrat în posesia lor in urma cu 4 ani. Ce spun analistii militari despre aceasta solicitare, aflati in aceasta seara.

Se va retrage Catalin Carstoiu din cursa pentru Primaria Capitalei?

Sunt ape tulburi in Coalitie. Potrivit unor surse, Marcel Ciolacu nu l-ar mai dori candidat la Primaria Capitalei pe medicul Catalin Carstoiu, insa acesta ar refuza sa-si retraga candidatura. Deocamdata, liberalii sustin ca explicatiile oferite de Catalin Carstoiu in legatura cu presupusa lui incompatibilitate sunt lamuritoare. Mai tarziu, argumentele vicepresedintelui PNL, Florin Roman. 

Joi începe procesul contra liderului AfD din Turingia, Björn Höcke

Un membru marcant al partidului de extrema dreapta, Alternativa pentru Germania, Björn Höcke, apare începând de astazi in faţa unui tribunal din Halle, pentru presupusa folosire a unui slogan nazist interzis. Höcke intenţionează să fie cap de listă al formatiunii  la viitoarele alegeri regionale din Turingia de la 1 septembrie. 

Nivelul de dioxid de azot înregistrat în Capitală este de 5 ori peste limita Organizației Mondiale a Sănătății. Este concluzia unei monitorizări a calităţii aerului, realizată de Asociaţia 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro.

Timp de cinci luni, au fost monitorizate  21 de zone din Bucuresti, în șase locații găsindu-se depășiri substanțiale ale nivelului de dioxid de azot- NO2. Printre acestea, și Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" din București. Cum ne afectează sănătatea principalul poluant provenit din trafic, ne-a explicat managerul unității medicale, dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, invitata emisiunii Sănătatea FM.

"Azotul are un impact direct la nivelul plămânului, pentru că modifică acea fibră elastică. Plâmânul trebuie să aibă o elasticitate bună și atunci când tragem aer în piept, să se destindă. În momentul când sunt particule de materie sau, în acest caz, ceea ce a fost monitorizat -azotul...Azotul, prin excelență, acționează prin distrugerea acestor fibre elastice. Practic, se produce o inflamație, care duce la mecanisme de apărare ale organismului și vindecare, iar vindecarea oricărei inflamații din organism se face prin fibroză. Astfel că, leziune lângă leziune, chiar dacă lucrurile nu se întâmplă peste noapte, și chiar dacă e nevoie de timp și de ani pentru aceste modificări despre care eu vă povestesc, riscul ca pe aceste cicatrici mici să apară o leziune cancerigenă, să apară afecțiuni cronice pulmonare, BPOCul de exemplu, o boală al cărei principal factor declanșator era fumatul, iată că, în acest moment, poluarea vine cot la cot cu fumatul și devine unul dintre factorii care induc apariția BPOCului la persoane care sunt supuse unor astfel de noxe", explică dr. Beatrice Mahler.

Potrivit acesteia, medicii se confruntă tot mai frecvent cu pacienți care au boli obstructive pulmonare și care, aparent, nu au factori de risc pe care să îi recunoască sau să se gândească la ei.

Conform rezultatelor monitorizării calității aerului în Capitală, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.

De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024. Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).

"Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş.

În 2020, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului,

Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie.

Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice", se arată în concluziile cercetării.

În 2020, Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.

Forul european a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentraţiilor de dioxid de azot în Bucureşti şi introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanţă, nu a fost revizuit până în momentul de faţă.

Stelian Tănase este scriitor, istoric, politolog, fost profesor universitar. Absolvent al Facultății de Filosofie din București, primul președinte al Grupului pentru Dialog Social, președinte al Societății Române de Radio și Televiziune, fost profesor la Facultatea de Științe Politice, scriitorul Stelian Tănase tocmai a lansat cel mai nou roman al său, „Dincolo nu e nimeni”.

Din prezentarea românului „Dincolo nu e nimeni" aflăm că, moartea misterioasă a pictorului Adam Bruno îl conduce pe jurnalistul Ghiță Macarie la o investigație care ne dezvăluie viața și destinul unui artist transformat în mit de Dăscălime după 1989. Înainte vreme, Adam nu s-a sfiit să spună ce crede despre regimul la putere, suferind, ca atare, consecințe dintre cele mai aspre. După 1990, se întoarce foaia iar gloata de turnători, se transformă într-un cor ce îl laudă precum un erou pe Adam. 

"Personajul meu, Adam Bruno, un pictor care face și un popas pe la Aiud, și pe la Poiana Mare la psihiatrie, are un destin de felul ăsta, și care este recuperat după revoluție ca un fel de mare star al noii lumi, adică, mare dizident, iar el ia lucrurile astea cu destul relativism, spune, -domnule, mă confundați, nu sunt un erou, sunt un oarecare.- Această perspectivă este foarte diferită de a celor care doreau să-i facă o statuie, el se vede ca un om normal, ca să nu spun chiar oarecare, este una din temele cărții, și de ce au existat atâtea interese ca să fie ridicat pe un soclu de statuie, de ce a fost și interesul ca să îl distrugă, pentru că vine și reversul medaliei. Este un roman al revoluției, al efectelor ei, al felului în care s-a produs răsturnarea regimului lui Pazvante, la mine Ceaușescu e Pazvante. Pe de alta parte, este un roman de dragoste. Am vrut să scriu o puternică poveste de dragoste, sper ca ea să fie regăsită în carte așa cum am gândit-o eu, să nu fie doar o iluzie a autorului. Tema este simpla, dacă poate rezista o poveste de dragoste autentică, puternică, profundă, într-un mediu toxic.", spune Stelian Tănase în RFI360.

„Dincolo nu e nimeni" amintește de precedentul roman semnat Stelian Tănase, "Negustorul de antichități", volum lansat în 2023.  

"Nu este tocmai o continuare dar este cam acelasi mediu social din care imi extrag personajele, adica lumea artistilor, lumea intelectualilor, a universitarilor, cam aceeasi zona. Am vrut sa fac o descriere mai aproape de complet a acestei lumi, urmatoarea carte la fel va fi.", mai spune Stelian Tănase.

Jurnal de știri

Florin Roman consideră că explicațiile oferite de candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, legate de incompatibilitatea sa sunt lămuritoare. Liberalul speră ca PSD să nu-și retragă sprijinul pentru medicul-candidat.

Florin Roman crede că nu doar Cătălin Cîrstoiu are de dat explicații, ci și contracandidații săi la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”E foarte bine că doctorul Cîrstoiu dă explicații publice vizavi de explicațiile care i se aduc. E singurul dintre candidații la Primăria Capitalei care face acest lucru, pentru că de foarte multă vreme discutăm doar despre ce face sau ce nu face în calitate de medic doctorul Cîrstoiu, în schimb, nu se răspund celorlalte acuzații publice”.

Florin Roman spune pe de altă parte că la alegerile prezidențiale din septembrie va fi o bătălie între candidatul PNL și cel al PSD.

Jurnal de știri

Dronele spionează în voie deasupra Bazei Kogălniceanu. Armata Română, cu mâinile legate din cauza lipsei legislației (Adevărul) - Marcel Ciolacu în Qatar și Emirate: Ce vrea România din țările arabe, ce vor acestea de la România (CursDeGuvernare) - Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări (Europa Liberă)

Decredibilizarea independenților. Tot noi suntem mai buni! (SpotMedia)

PSD și PNL au pentru Primăria Capitalei un candidat pe care l-au bușit pe surse până l-a trimis direct în ATI-ul politic, unde Marcel Ciolacu stă cu piciorul pe furtunul de oxigen, Nicolae Ciucă pe furtunul perfuziei, iar pe lângă, suflarea celor două partide, tânjind după un alt candidat, transmite periodic afară: hai că moare!

Toate sondajele arată că anul acesta cererea electorală a anului este pentru independenți tocmai din cauza eșecului lamentabil al clasei politice de a livra lideri și rezultate mulțumitoare.

Acest apetit fără precedent pentru independenți, pe care îl vedem și la alegerile europarlamentare, este consecința canionului săpat de dezamăgirile repetate și generalizate între politic și cetățeni.

Jurnalista SpotMedia crede că este o soluție  iluzorie. În democrație nu există soluție viabilă în afara partidelor politice care constituie majorităţile de guvernare micro și macro și care răspund politic.

Dronele spionează în voie deasupra Bazei Kogălniceanu. Armata Română, cu mâinile legate din cauza lipsei legislației (Adevărul)

Considerată de importanță strategică, Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu – unde sunt cazați mii de militari NATO – a fost spionată cu drone, iar militarii români nu au putut face nimic în acest sens pentru că nu au o legislație care să le permită anihilarea acestora și nici echipamente performante pentru a riposta eficient. 

Experți militari au explicat pentru„Adevărul“ că incursiunea roiului de drone la Baza Aerienă 57 Mihail Kogălniceanu este considerată periculoasă deoarece, în afară de misiunile de supraveghere, acestea pot primi și comenzi de a lovi ținte.

Marcel Ciolacu în Qatar și Emirate: Ce vrea România din țările arabe, ce vor acestea de la România (CursDeGuvernare)

Premierul Marcel Ciolacu a început marți o vizită în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Pe agendă sunt mai multe întâlniri cu oamenii de afaceri, vizita având un pronunțat caracter economic.

Potrivit unor surse diplomatice citate de TVR, analizele făcute de specialiștii români din agențiile de comerț exterior arată că țara noastră ar putea vinde pe piața qatareză: piese şi echipamente auto, anvelope, confecţii de damă, tricotaje, ţesături, părţi din frigidere (condensatoare, termostate), motoare, generatoare. Cel mai mare succes pe piaţa din Qatar l-ar avea fructele de pădure, conservele de legume şi fructe şi mălaiul, articolele de mobilier şi corpurile de bucătărie.

România are un interes strategic în Qatar, fiindcă poate reprezenta o sursă alternativă de gaze naturale, având în vedere că Turcia va construi un canal paralel Bosfor prin care va fi permisă circulaţia navelor de mare capacitate de transport. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti vrea să cumpere diesel şi kerosen, având în vedere costurile scăzute.

Premierul Ciolacu ar vrea să găsească surse alternative de finanţare pentru mari proiecte de infrastructură: autostrada Comarnic-Braşov, Autostrada Moldovei, dar şi pentru dezvoltarea Portuuil Constanţa şi a aeroporturilor din București și Timișoara.

Pe de altă parte, Guvernul din Qatar şi oamenii de afaceri sunt interesaţi de colaborări cu ţara noastră în ceea ce priveşte construcţia de sere, sisteme de irigaţii şi proiecte pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor, scrie CursDeGuvernare.

Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări (Europa Liberă)

Unul dintre cei mai cunoscuți lideri din lumea interlopă din România, Constantin „Costel” Corduneanu, a murit înainte ca justiția română să izbutească să îi demonstreze măcar o faptă de crimă organizată.

În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașul.

La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi.

Iașul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu.

Cifrele care aveau să vină dinspre nou înființata Direcție de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism (DIICOT) erau spectaculoase: zeci de rețineri, bani și arme confiscate, colaborări cu FBI și Interpol, zeci de mii de pagini de probe.

Pe 30 ianuarie 2020 – după zece ani – dintr-o sală de judecată de la Cluj-Napoca se striga deznodământul acelui mega-dosar.

Dintre cei 27 de acuzați, aproape jumătate dintre ei, frați sau verișori din clanul Corduneanu, 24 erau achitați.

Printre cei condamnați se număra și Constantin „Costel” Corduneanu, cel mai mare dintre frați, considerat de anchetatori liderul clanului interlop cu același nume din Iași.

Deși fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune, Costel Corduneanu a fost condamnat în cele din urmă doar pentru instigare la o infracțiune informatică.

A primit trei ani de închisoare pentru că a plătit un hacker să îi spioneze fosta soție. A executat doar 7 luni.

Citiți mai mult pe pagina Europei Libere.

Președintele Kazahstanului, Kassim Jomart Tokaiev a mers în Armenia pentru a discuta cu premierul de la Erevan despre pacea cu Azerbaidjanul. Tokaiev încearcă să medieze conflictul dintre cele două capitale. Între timp, o delegație a OSCE a vizitat Astana. 

Erevan și Astana au convenit să lucreze activ împreună și să participe la procesul de pace, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. Publicația se referă la eforturile diplomatice pe care le face președintele kazah, Kassim Jomart Tokaiev pentru a media conflictul armeno-azer.

„Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a anunțat că a discutat problema securității și stabilității în Caucazul de Sud, a prezentat ultimele evoluții în negocierile cu Azerbaidjan și a reafirmat disponibilitatea guvernului armean de a stabili o pace stabilă și durabilă în regiune, bazată pe cele trei principii deja convenite între Erevan și Baku.”

„Am discutat despre proiectul Răscruce a păcii prezentat de Guvernul Republicii Armenia, a cărui implementare poate schimba radical situația din regiune”, a spus Pashinyan.

Părțile au discutat, de asemenea, probleme de cooperare economică și investiții

„Kazahstanul este pregătit să crească volumul importurilor din Armenia până la 350 de milioane de dolari. Este necesară activarea relațiilor în industrie, inovare financiară, turism, agricultură și alte domenii”, a menționat Tokaev.

O delegație OSCE a mers în Kazahstan

Publicația kazpravda.kzrelatează că președintele senatului kazah, Maulen Ashimbayev s-a întâlnit cu o delegație a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE.

„Tendințele de apropiere regională răspund intereselor naționale ale țărilor noastre și contribuie la realizarea potențialului economic și cultural enorm al Asiei Centrale. 

În 2022, șefii de stat au semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul al XXI-lea. Lucrăm activ în cadrul comisiilor interparlamentare bilaterale privind cooperarea cu Uzbekistan, Kârgâzstan și Tadjikistan. 

În plus, am creat o nouă platformă: Forumul Interparlamentar al Statelor din Asia Centrală. Anul trecut, primul forum a avut loc în Kazahstan”, a spus președintele Camerei.

De asemenea, au fost discutate probleme actuale ale țărilor din Asia Centrală legate de schimbările climatice, râurile transfrontaliere, problemele din domeniile irigațiilor, utilizarea rațională a resurselor de apă. S-a acordat o atenție deosebită proiectelor comune care vizează refacerea ecosistemului Mării Aral și activității legislative a Senatului kazah în această direcție.

Azerbaidjanul vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 35% până în 2030

Prima conferință de presă privitoare la forumul privind clima COP29 a fost organizată în Azerbaidjan, gazda evenimentului, transmite agenția azeră Azertag.

Președintele Mukhtar Babayev a vorbit despre  eforturile Azerbaidjanului de a contribui la rezolvarea problemei schimbărilor climatice. 

Menționând că tranziția ecologică se numără printre prioritățile naționale ale Azerbaidjanului, Babayev a adăugat că Azerbaidjanul s-a alăturat inițiativei Global Methane Commitment, care are în vedere angajamentul voluntar al statelor de a reduce emisiile de gaz metan în mediu. 

Potrivit acestuia, Azerbaidjanul are ca obiectiv creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă la 30% până în 2030. În plus, Azerbaidjanul urmărește să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 35% până în 2030 și cu 40% până în 2050, comparativ cu valoarea de referință din 1990.

Au participat la Revista Presei Europa Plus

Elvira Ibrahimova, Azerbaidjan

Malgazhdarova Altyany, Kazakhstan

Ana Kocharyan, Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Spectacol total in Champions League după stabilirea careului de ași. Borussia Dortmund-Paris Saint Germain și Bayern Munchen-Real Madrid sunt semifinalele UEFA Champions League. Aseară Real a trecut la penaltyuri de City, în timp ce Bayern s-a impus pe propriul teren în fața lui Arsenal.

Spectacolul Champions League a atins cote maxime odată cu stabilirea semifinalelor competiției. Pentru meciurile de marți seară, nici nu au mai contat rezultatele din tur. Barcelona se impusese pe Parc de Princes, iar Atletico avea prima șansă după victoria, ce-i drept la limită, în fața Borussiei Dortmund.

Atletico și PSG au întors rezultatele din tur

Nemții au reușit să întoarcă înfrângerea cu ceva emoții; au avut 2-0 la pauză, s-au văzut egalați imediat după reluare dintr-o tresărire de orgolii a lui Atletico și apoi imediat au făcut 4-2, scorul ideal pentru prima calificare în semifinale după 11 ani. A fost o seară de poveste pe Signal Iduna Park, stadionul cu cea mai impresionantă peluză din Europa, după un meci nebun cu 3 răsturnări și 6 goluri.

Nu la fel de simplă este și povestea de la Barcelona, acolo unde catalanii au deschis rapid scorul și au părut să aibă meciul în mână, dar o abordare prea directă a lui Araujo la Barcola din postură de ultim apărător, după nici jumătate de oră de joc, l-a forțat pe Istvan Kovacs să-i arate direct cartonașul roșu într-o fază controversată, prin care catalanii îl vor ține cu siguranță minte pe arbitrul român. Chiar și în 10, Barcelona a atacat, a încercat să pună poarta adversă în primejdie, dar parizienii au pus lacătul pe poarta lui Donnarumma. Mai mult, au dat lovitura decisivă în minutul 89, pe contraatac, prin Kylian Mbappe, care  transformase și un penalty acordat în urma unei intrări haotice a lui Cancelo la Dembele, fostul jucător al Barcelonei. Cu dubla reușită, Mbappe și-a luat revanșa, după ce fusese invizibil la meciul tur și i-a mulțumit și pe suporterii lui Real Madrid, se pare viitoarea echipă a francezului. 1-4 final, 4-6 la general, și PSG merge în semifinalele Champions League, unde va da piept cu Borussia Dortmund, chiar fosta adversară din grupe. A fost 1-1 în Germania și 2-0 pentru PSG la Paris.

City a clacat pe propiul teren, iar Bayern s-a impus pe Allianz Arena

Ieri seară, Bayern, care traversează cel mai slab sezon din ultimul deceniu, s-a întrebuințat atât cât să o învingă la limită pe Arsenal, după ce la Londra, cu o săptămână înainte, cele două echipe se anihilaseră reciproc.  Arsenal a început mai bine, dar bavarezii s-au trezit după pauză și au lovit de două ori bara la o singură fază. Tabela a fost deblocată în minutul 63, când Joshua Kimmich a trimis cu capul, imparabil, mingea venită din centrarea lui Guerreiro. Până la urmă nu s-a mai întâmplat nimic. Meciul s-a terminat cu scorul de 1-0 pentru Bayern , care și-a asigurat prezența în semifinale la capătul unei partide în care a demonstrat că este echipa mai solidă. Deși nu au strălucit bavarezii au confirmat încă o dată că sunt coșmarul lui Arsenal. 

În celălalt sfert de finală, după show-ul fotbalistic de marțea trecută cu 6 reușite, City și Real au oferit o altă partitură, una în care Guardiola a prezentat o lecție de atac cu fundașii centrali aproape în permanență la 40 de metri de poarta adversă, iar Ancelotti a oferit lecția defensivei cu o apărare prin care nimic nu trebuia să treacă. Așa se joacă un meci între titani, trebuie să fii conștient de avantajele adversarului și să știi cum să i le anulezi, iar în cazul de față City a fost o adevărată fortăreață cu 42 de meciuri la rând fără înfrângere.

Real nu a mai comis aceeași greșeală ca anul trecut când a fost îngenuncheată cu 4-0 de City și a reușit să deschidă acum scorul prin Rodrygo încă din minutul 12 pentru a se vedea egalată după atacurile în valuri ale adversarilor tocmai în minutul 76 la golul lui De Bruyne. Și pentru că au oferit absolut toate scenariile în această dublă, City și Real nu puteau să încheie meciul decât la loteria penalty-urilor. Cine are nervii mai tari, se califică. Paradoxal, după ce City a marcat prima și Real a ratat prin Modric, Bernardo Silva și Kovacic au fost oile negre pentru echipa din Manchester și balanța nu s-a mai schimbat până la execuția decisivă a lui Rudiger. 

Probabil nu mulți le-au anticipat în acest fel, dar semifinalele acestui sezon din Champions League sunt: Bayern München - Real Madrid și Borussia Dortmund – PSG.  Cert este un singur lucru. În finala de pe 1 iunie de pe Wembley nu vom vedea nici o echipă din Anglia. 

Uniunea Europeană se pregătește să-și extindă sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la atacul Teheranului asupra Israelului. Presa internațională comentează declarațiile înaltului diplomat al UE Josep Borrell, după o videoconferință de urgență a miniștrilor de externe ai blocului.

Le Figaro amintește că în iulie 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive din cauza sprijinului militar al Iranului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin impunerea unei interdicții privind exportul din UE către Iran de componente utilizate la fabricarea dronelor.

Ideea, susținută în special de Franța și Germania, ar fi extinderea la alte tipuri de armament, precum rachetele, chiar dacă UE nu are în prezent nicio dovadă că rachetele iraniene sunt folosite în bombardarea orașelor și a infrastructurii din Ucraina.

Actualul regim de sancțiuni, care privește în prezent doar Iranul, ar putea fi extins și la aliații Teheranului din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi din Yemen, a mai explicat șeful diplomației europene.

Potrivit Euronews, un alt instrument potențial de a exercita presiuni asupra Iranului ar putea fi reimpunerea sancțiunilor pentru activitățile sale nucleare.

Acordul nuclear din 2015, prin care Iranul a demontat o mare parte din programul său nuclear în schimbul unei renunțări occidentale la sancțiuni în valoare de miliarde de euro, include o clauză negociată de Statele Unite care permite „restabilirea” sancțiunilor dacă Teheranul este suspectat că a încălcat acordul.

Statele Unite au încercat să reintroducă sancțiunile în 2020, dar au fost chemate la reținere de alți semnatari - inclusiv Franța și Germania - care au spus că această mișcare nu este posibilă, având în vedere că administrația Trump se retrăsese din acordul nuclear în 2018.

Frustrare

Reuters transmite că Josep Borrell a exprimat, de asemenea, critici puternice față de conduita Israelului în războiul din Gaza.

Israelul a respins astfel de acuzații, iar oficialii israelieni și-au exprimat iritarea față de criticile repetate ale lui.

Unele state membre ale UE și-au exprimat, de asemenea, frustrarea față de criticile sale la adresa Israelului, în timp ce altele i-au oferit un sprijin puternic.

The Guardian atrage atenția asupra comentariilor șefei diplomației germane, Annalena Baerbock. Aceasta a observat că un număr de jucători la nivel european au spus că vor arunca o altă privire asupra extinderii unui regim de sancțiuni al UE existent împotriva Iranului, care vizează producția de drone.

Comentariile lui Baerbock au venit în timp ce șefa trezoreriei americane Janet Yellen a sugerat și ea că Washingtonul și-ar putea extinde și regimul de sancțiuni împotriva Iranului.

Iar Financial Times comentează că ”există trei domenii de interes pentru capitalele europene: condamnarea Iranului și exprimarea solidarității cu Israelul; întocmirea planurilor de eventuale sancțiuni; și folosirea oricărei pârghii posibile asupra Teheranului pentru  a-l convinge să detensioneze situația”.

Potrivit ziarului oficialii UE au avut „o cantitate enormă de contacte” cu omologii iranieni în ultimele zile, potrivit unor persoane familiare cu apelurile. Toate acestea, în încercarea de a „pune stavilă” ostilităților. Acestea au inclus o conversație între șeful diplomatului UE Josep Borrell și ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, în care Teheranul a fost îndemnat „să nu escaladeze în continuare”.

Ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privitoare la situația din Ucraina vine ca un puternic semnal de alarmă. Documentul descrie scenariul unei victorii rusești care nu mai pare deloc improbabilă, pe fondul blocării sprijinului din Statele Unite pentru Kiev. Pericolele vor fi multiple, inclusiv pentru România.

În esență, ISW susține că întârzierea sprijinului militar pentru Ucraina încurajează Rusia să iasă din logica războiului de poziții și să treacă la ofensivă. De la începutul anului, rușii au înaintat încet, dar sigur, cucerind circa 360 de kilometri pătrați dar progresele ar putea fi și mai mari în lunile următoare. Toate acestea s-ar putea solda, în cursul anului viitor, cu o victorie a Rusiei.

Pentru analiștii institutului, Statele Unite, principal responsabil pentru slăbirea sprijinului acordat Ucrainei, au în față două opțiuni.

Prima: să reia rapid furnizarea de ajutor militar pentru a permite Ucrainei să stabilizeze linia frontului. A doua: să îi lase pe ruși să învingă armata ucraineană și să amenințe granițele NATO de la Marea Neagră până în centrul Poloniei. Nu există a treia opțiune, spun analiștii ISW.

În această din urmă situație, riscurile unui atac rusesc împotriva NATO în viitorul apropiat ar crește dramatic dacă SUA ar permite Rusiei să învingă Ucraina acum. Iar apărarea statelor baltice în special ar putea deveni o provocare aproape insurmontabilă. Aceste riscuri și costuri pe termen lung depășesc cu mult prețul pe termen scurt al reluării asistenței pentru Ucraina.

Dar cum ar arăta scenariul unei victorii rusești?

Desigur, ucrainenii nu se vor supune de bunăvoie cuceririi rusești și ar urma o insurgență masivă.

Însă rușii pregătesc deja forțe distincte de unitățile lor militare obișnuite pentru a răspunde insurgenței.

De asemenea, rușii vor lua cu forța sute de mii sau chiar milioane de ucraineni în serviciul militar, împreună cu baza industrială de apărare pe care ucrainenii o construiesc acum, crescând semnificativ potențialul militar și economic al Rusiei.

În acest scenariu îngrozitor, NATO trebuie să se aștepte să se confrunte cu mari forțe convenționale rusești de-a lungul întregii sale granițe, de la Marea Neagră până la Arctica.

Și pentru prima dată de la prăbușirea URSS, granițele Poloniei, Ungariei, Slovaciei și României se vor afla direct sub amenințarea unui atac terestru.

Analiza descrie drept cu totul falsă ipoteza din cadrul actualei dezbateri din SUA cu privire la furnizarea de asistență militară suplimentară Ucrainei potrivit căreia războiul va rămâne blocat, indiferent de acțiunile americane.

Potrivit ISW, viitorul NATO este legat de Ucraina, indiferent de statutul ei de membru al alianței.

O victorie ucraineană va însemna o armată de succes, mult mai puternică decât cea a oricărui stat european din NATO și un uriaș factor de descurajare împotriva viitoarei agresiuni ruse.

Să spunem că de la declanșarea invaziei rusești, ISW a furnizat analize foarte precise, care și-au dovedit în timp viabilitatea. Semnalul de acum ar trebui să fie perceput la adevărata sa dimensiune în aripa trumpistă a Partidului Republican din SUA, în măsura în care acolo a mai rămas un dram de rațiune. Dar ar trebui să servească drept un semnal deșteptător și pentru autoritățile de la București.

Cu toată apartenența noastră la NATO, pacea nu mai este o garanție. Iar narațiunile rusești, care inundă societatea noastră și cer încetarea sprijinului pentru Ucraina, trebuie privite așa cum sunt: drept acte ostile la adresa României.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Speranțele pentru investițiile din Qatar sunt, deocamdată, prea mari. Atât în ceea ce privește sumele, cât și cu privire la rentabilitatea acestor investiții. Deci, până la realizarea unor investiții va mai fi un drum lung.

Vizita în Qatar a premierului, însoțit de câțiva miniștri ai guvernului, a aprins imaginația unora care încep să creadă că în România ar urma să intre investiții de 15 miliarde dolari. Declarația premierului Ciolacu referitoare la investițiile din Qatar în România a fost extrem de optimistă. A dat senzația că în câteva zile vor veni în România cele 15 miliarde dolari.

Ceea ce este complet fals. Iată argumentele care arată că investițiile qatareze sunt departe. De exemplu, suma despre care se vorbește, 15 miliarde dolari, este foarte mare. Concret, în anii 2022 și 2023, nivelul investițiilor străine a fost de 16 miliarde euro. Adică, doar din Qatar ar trebui să vină „dintr-un foc” valoarea investițiilor străine din ultimii doi ani. E mult, să recunoaștem.

Apoi, trebuie să fie foarte clar că un dialog politic nu înseamnă mai mult de jumătate de pas în derularea unor viitoare investiții. Adevăratele decizii se iau după o analiză serioasă a oportunității investițiilor și după un calcul extrem de pragmatic referitor la eficiența unor investiții.

Citeste siMarcel Ciolacu, în vizită de lucru în Qatar. Pe agendă, proiecte de investiții de 15 miliarde de euro

Este adevărat că factorul politic poate impulsiona o investiție sau poate deschide o ușă, dar acest lucru nu este totul, nici măcar într-o țară precum Qatar în care deciziile majore sunt luate de o familie conducătoare.

Dar, pentru ca investițiile qatareze să devină realitate există două obstacole. Primul, este acela că România s-a dus cu câteva proiecte complicate. Este vorba, conform declarațiilor prim-ministrului Marcel Ciolacu, despre finanțarea modernizării Portului Constanța, despre dezvoltarea capacității de funcționare a Aeroportului internațional din Timișoara și despre două proiecte de infrastructură și anume finanțarea construirii autostrăzii Comarnic-Brașov și modernizarea liniei de cale ferată Predeal-Brașov.

După cum se poate observa, cele patru proiecte cu care România speră să atragă bani din Qatar au fost până acum imposibil de finanțat din fonduri naționale sau europene. Problema cu aceste proiecte este că ele sunt văzute doar din punctul de vedere al României. Adică, sunt oferite spre finanțare investitorilor qatarezi, dar nimeni nu se întreabă: de ce ar fi interesat Qatarul să investească în România și în ce condiții? Nu este clară varianta concretă prin care s-ar putea investi în Portul Constanța. Sunt două posibilități: ori, fondul de investiții qatarez cumpără un pachet de acțiuni la Portul Constanța, ori este vorba despre o investiție greenfield în interiorul portului, așa cum mai sunt și altele.

Va fi interesant de văzut, în cazul în care investiția s-ar face, reacția celor care ani de zile s-au temut că Portul Constanța va fi preluat de olandezi. Acum, poate, qatarezii sunt mai frecventabili decât olandezii.

Să nu uităm că investițiile sunt făcute pentru profit. Din acest punct de vedere, pentru autostrada Comarnic-Brașov și calea ferată Predeal-Brașov doar statul român poate garanta recuperarea cheltuielilor și profitul. Până acum, parteneriatul public-privat nu a existat pentru că fie a fost prea scump pentru stat, fie a fost prea dezavantajos pentru investitorul privat. Ar fi surprinzător ca parteneriatul public-privat să funcționeze în acest caz.

Al doilea obstacol este chiar fondul de investiții al statului Qatar prin care ar trebui să se deruleze investițiile. Nu pentru că fondul nu ar avea bani. Dimpotrivă, fondul qatarez are active de 526 miliarde dolari, aproape cât PIB-ul României.

Dar, investițiile sunt decise după o analiză serioasă, care ia în calcul toți indicatorii specifici, de la cei macroeconomici și de risc de țară, până la cei de la nivel micro, precum, de exemplu, nivelul de birocrație sau rapiditatea cu care se mișcă autoritățile locale atunci când vine vorba de autorizații de construcție sau de alte avize. Din aceste puncte de vedere, România este în cele mai multe clasamente care măsoară astfel de indicatori, pe ultimele locuri. Cu siguranță, drumul de la dorința de a atrage investiții până la investiția propriu-zisă este lung.

Ucraina va cere NATO acelaşi nivel de asistenţă antiaeriană de care beneficiază Israelul. Cererea va fi facuta de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski care va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie din partea aliaţilor Kievului.

Econonomist: inflatia isi va continua trendul descendent

Potrivit ultimelor evaluări BNR, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, insa într-un ritm încetinit faţă de anul 2023. Profesorul de economie Cristian Paun explica faptul ca preturile au ajuns deja sus iar puterea de cumparare fiind scazuta asta va tempera cresterile rapide de pret in perioada urmatoare. 

Eurobarometru: cetatenii europeni, interesati sa participe la elegerile pentru PE

Șapte din zece cetățeni din UE spun că este probabil să voteze la viitoarele alegeri europene de peste doua luni, cu 10 puncte procentuale mai mult decât în același moment înainte de votul din mai 2019. În ceea ce-i privește pe alegatorii romani, trei sferturi dintre acestea spun că cel mai probabil vor vota la scrutinul din 6-9 iunie. 

Din luna mai se vor face transplanturi de ficat si la Cluj-Napoca

De luna viitoare, vor putea fi făcute transplanturi de ficat și la Cluj-Napoca. Centrul de Transplant Hepatic de la Cluj a fost lansat, oficial, astăzi, și este cel de-al treilea centru de stat din România care este autorizat să facă astfel de operații.

Jurnal de știri

„Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei", semnalează Centrul pentru Jurnalism Independent in raportul starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024.

Raportul analizează cât de pregătită este presa din România să își îndeplinească mandatul public în 2024, unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească.

Cifrele arată că încrederea publicului în presă a plonjat de la un confortabil 80% în anii ‘90, la 32% în 2023, cel mai scăzut nivel de încredere de până acum. 

Motivele sunt diverse - țin de deprofesionalizarea jurnaliștilor, un trend accelerat față de 2021 sau de banii publici care controlează o parte importantă a mass-media, după cum explica Cristina Lupu de la CJI.

Cristina Lupu: Raportul surprinde că presa, în marea ei parte, o duce foarte prost, că avem niște insule care o duc bine. Unele o duc bine doar financiar, nu neapărat și jurnalistic. Altele, care încearcă să facă jurnalism și încearcă să își facă meseria în interese public, se confruntă cu multe probleme și o parte dintre ele vin din lipsa de susținere financiară. Cred că asta este principala concluzie, că avem un peisaj media, care pe de o parte are foarte mulți bani pe care nu îi vedem, dar despre care știm că există. Ăia sunt banii politici, banii care intră de la partidele politice sau de la autoritățile publice. În același timp, avem foarte puțini bani din zona comercială sau din zona și mai importantă din perspectiva noastră, a CJI, a oamenilor care plătesc pentru jurnalism și conținut jurnalistic.

Reporter: Dacă ar fi să căutăm vinovați, cine s-ar face vinovat de starea presei din România astăzi?

CP:Aș zice că toată lumea, că e o combinație de la politicienii cărora le este foarte simplu să cumpere presă. Unul din lucrurile care se întâmplă în România mai mult decât în alte țări este că partidele politice folosesc subvenția de la bugetul de stat pentru funcționarea partidelor pentru cumpărare de conținut editorial, care apare nemarcat. Avem o publicitate care e publicitate, dar care nu apare marcată ca publicitate. Asta e o primă problemă.

În același timp, avem și o vină a acelei părți a profesiei care acceptă să primească bani de la politicieni și să nu marcheze conținutul editorial. Avem și o vină a noastră, a oamenilor care am ajuns la concluzia că nu mai avem nevoie de jurnalism și că toți jurnaliștii sunt la fel, proști și corupți și nu mai vedem valoarea jurnalismului, așa că nu prea mai plătim pentru conținut sau nu donăm pentru conținut decât cu foarte puține excepții notabile, importante. Asta e în continuare o problemă.

În momentul în care pierzi încrederea publicului în halul în care s-a întâmplat acum, anul ăsta electoral devine foarte complicat pentru că dacă oamenii nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care pun întrebări în numele lor, dacă nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care trebuie să pună presiune pe politicieni ca ei să le răspundă la întrebări, ne putem trezi într-un simulacru de dezbatere publică și politică. Într-un an în care avem nevoie de dezbatere și de informație în spațiul public. Noi ne-am întrebat foarte tare în ideea că dacă o să arătăm cât de greu îi este presei, cât de vulnerabilă este, câte probleme are ea însăși, dacă nu facem mai mult rău jurnaliștilor.

Ne-am dat dat seama că este posibil ca unii dintre oamenii care ne citesc sau care ne ascultă să zică că toți sunt la fel, dar în același timp mi se pare important să spunem că nu sunt toți la fel. Am avut niște subiecte extrem de importante anul trecut care au apărut în spațiul public pentru că jurnaliștii au scris despre ele și le-au documentat. În raport, colegii din presă au menționat investigația făcută de Buletin de București și Centrul de Investigații Media referitoare la azilele groazei, așa cum o știu oamenii, despre condițiile care erau în acele azile.

Cred că tipul ăsta de materiale și tipul ăsta de reacții ne arată câtă nevoie avem în continuare să înțelegem că jurnalismul este important pentru noi ca oameni și nu este doar ceva despre care unii oameni vorbesc și că noi, de fapt, nu avem nevoie pentru că ne informăm de pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube. Au spus-o și colegii din zona de jurnalism alternativ, de jurnalism independent, investigațiile și proiectele jurnalistice nu sunt suficiente să facă bine pacientul bolnav. Ai nevoie de presă mainstream, de presă mare, de presă cu audiență mare care să se asigure în fiecare zi că cetățenii sunt informați și nu manipulați. Nouă asta ne lipsește în momentul ăsta, această informare constantă în presa mare. Există niște instituții media care fac asta în continuare, o fac bine în ciuda tuturor presiunilor și a problemelor, dar sunt foarte puține.

Rep: Situația presei din România este gravă doar pentru noi sau și din afară privit lucrurile nu arată foarte bine?

CP:O vreme, presa din România părea că o duce mult mai bine decât ceilalți, mai ales dacă te uitai în jur la Polonia, la Ungaria, la Slovacia. Dar pare că nici noi nu mai facem lucrurile la fel de bine. În momentul acesta cei de la International Press Institute, ca parte a unei acțiuni de reacție rapidă, urmează să vină în România într-o acțiune de monitorizare pentru a se uita la cum arată presa din România. Ei au făcut deja o serie de interviuri.

Au lansat și ei un raport în care semnalează aceleași probleme. E important să vedem că toată lumea vede această capturare a presei prin intermediul banilor publici drept o vulnerabilitate foarte mare, blocarea accesului la informații, faptul că jurnaliștii sunt hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Și ăsta este un lucru foarte important. Încerci să îi dai în judecată pe jurnaliști cerându-le sume mari ca să îi sperii și pe ei, dar și pe alții care ar putea să scrie despre tine. Cei din afară și organizațiile internaționale de libertate a presei se uită la situația din România. Cred că asta ar trebui să ne îngrijoreze un pic mai tare. 

......................................................................................................

Raportul a fost realizat în perioada noiembrie 2023 - martie 2024, prin cercetare calitativă, la care au participat jurnaliști și editori din redacții din toată țara, atât din presa centrală, cât și locală.

Înainte să lucreze în industria filmului, Oana Giurgiu este absolventă de drept și jurnalism, a fost reporter și producător prin mai multe televiziuni. Întâlnirea cu cinema-ul s-a produs în 2005, când a lucrat la „Moartea domnului Lăzărescu” (film de Cristi Puiu, premiat la Cannes). De atunci a fost producător și co-producător pentru zeci de filme. A fondat în 2001 Festivalul TIFF, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu și criticul Mihai Chirilov. Oana Giurgiu este invitata emisiunii RFI360.

Oana Giurgiu a regizat documentare de televiziune înainte de a începe o carieră în cinematografie. A obținut un premiu Gopo debutând în regie cu documentarul istoric „Aliyah DaDa”, proiectat în 2015 la Astra Film Sibiu. A făcut parte din echipa care a lansat prima televiziune de muzică din România, Atomic TV, și a lucrat în organizarea mai multor evenimente de muzică, modă și sporturi extreme. Oana Giurgiu este producătoare de film și directoarea executivă a Festivalul Internațional de Film Transilvania, iar pe 18 aprilie, își împărtășește experiențele si provocările, în cadrul evenimentului "HerStory - Woman Shaping the Narrative", la Modul Cărturești.  

"Cred că e foarte important să faci lucruri organic, că iți vin organic, pe care le faci pentru că te macină, pentru că te interesează, pentru că vrei să afli mai mult sau pentru că vrei să spui ceva, și atunci, cred că nu trebuie să aștepți. Eu tot timpul spun că tu ești cel care iți evaluezi lucrurile primul."

Așadar, prin 2015, premiul Gopo încă de la debut pentru un documentar istoric, realizare care a durat 5 ani. La fel s-a întâmplat și la următorul documentar. Ce anume explică durata lungă de realizare a unui astfel de produs? Atenția jurnalistului Oană Giurgiu sau respectul acordat istoriei prin munca de documentare și producție?

"Partea de jurnalist iți dă oarecare rigoare și niște obligații, ai trecut totuși prin niște educație deontologica, asta te face să nu ratezi niște lucruri. Mi s-a întâmplat să mă întorc asupra unui film când era deja gata, pentru că greșisem niște cifre și m-am gândit că astea rămân ca un document, și oamenii se vor lua după ele, asta va fi o problemă. Atunci am supărat toți tehnicienii implicați, pentru că a trebuit să schimb. În al doilea rând, partea de curiozitate a documentarii. Trebuie să-ți iei niște timp. Chiar scriam un interviu apropo de "Libertate" și mă întrebau cum s-a scris scenariul, nu l-am scris eu, l-au scris Cecilia Stefanescu și Tudor Giurgiu și a presupus enorm de multă documentare, m-am gândit că va fi greu, dar nu atât de greu, pentru ei. Nu iți permiți să greșești asta în fața publicului."

În 2024  încă mai vedem pe platformele de streaming filmul "Libertate" regizat de Tudor Giurgiu, dar produs de Oana Giurgiu. Mai este important astăzi să aflăm cine, ce și cum?

"Eu cred că tot timpul contează, indiferent cât de mult te întorci în istorie, să lămurești niște lucruri și să-ți definești practic poziția, contextul, să cunoști exact cine și al cui ești, și de unde te tragi. Nu e niciodată târziu. Eu am un subiect la care vreau să mă întorc care s-a petrecut acum 1500 de ani, ce o să mai găsesc eu după perioada asta, nu știu, dar până și asta mi se pare ceva important, e nelămurit. Vreau să mă lămuresc."

Pe 18 aprilie, Modul Carturesti din București găzduiește sezonul doi din seria "HerStory - Woman Shaping the Narrative", Oana Giurgiu fiind invitata ediției a 4-a. Și după cum spun organizatorii acestui eveniment, "continuăm să aducem în prim plan poveștile unor femei de succes.", dar cum definește Oana Giurgiu succesul?

"În primul rând succesul nu îl împart pe genuri, apoi, succesul cred că înseamnă să fi tu mulțumit de tine, de ce faci, cât mai mult. Am mai spus-o zilele trecute, e un interviu cu Alfred Hitchcock care e întrebat ce înseamnă fericire, și el spune, nu o să citez exact că nu mai știu, dar el spune, fericirea înseamnă să nu te tulbure nimic altceva și să fi concentrat la creație. Ce spune el acolo este că îl deranjează scandalurile și cearta și i se pare că e complet lipsită de sens. Cam așa și cu noi, dacă putem să ne concetram la lucrurile care ne plac și să îți urmărești pasiunile, să ai vreme de ele, asta mi se pare un lucru de mare succes în viața unui om. Nu cred că succesul poate fi valorificat nici în premii, nici în bani. Dacă la capătul zilei tragi linie și te-ai ales cu ceva și ești pe plus, e un succes."