Jurnal RFI

Cătălin Teniță comentează decizia coaliției PSD-PNL de a renunța la candidatul comun la alegerile pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu. El spune că asta înseamnă că nu este o coaliție viabilă.

Cătălin Teniță crede că alianța PSD-PNL este în pragul surpării, după retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din alegeri: ”În momentul în care tu îți pui doi candidați împotriva primarului în funcție, pe care noi, REPER, îl susținem din toată inima, arată de fapt că tu ești în pragul surpării”.

Candidatul REPER la Primăria Sectorului 4 își prezintă viziunea: ”Fundamental, noi trebuie să facem mai mult pentru copii, nu să construim încă un set de porți, bolarzi și construcții metalice inutile”.

Jurnal de știri

Dinamo a învins-o pe Skjern, din Danemarca, în partida tur a sferturilor European League după un meci echilibrat. Calificarea în Final Four se va decide săptămâna viitoare în Danemarca. Interul lui Dinamo, Dan Racoțea și antrenorul campioanei României, Xavier Pascual, au tras concluziile partidei disputate în sala din Șoseaua Ștefan cel Mare.

Studenții Universității de Stat din Tbilisi protestează față de noua lege privind „agenții străini” votată de Parlamentul georgian după model rusesc și cer profesorilor să se solidarideze cu ei. Între timp, Parlamentul de la Chișinău face demersuri pentru a stabili desfășurarea referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană pe 20 octombrie 2024.Revista presei Europa Plus:

Studenții demonstrează Universității de Stat din Tbilisi împotriva proiectului de lege „Privind transparența influenței străine”, relatează interpressnews.ge. Aceștia fac apel la profesori să sprijine studenții, cel puțin printr-o declarație.

„Această acțiune are mai multe obiective, în primul rând, cei mai mulți studenți (care protestează, n.r.) sunt de la Universitatea de Stat din Tbilisi și este necesar ca TSU să se implice activ în acest proces.”

„Facem apel la profesori să ne susțină cel puțin sub forma unei declarații și, de asemenea, vrem să spună în mod clar dacă susțin legea rusă,” a spus Giorgi Sekhniashvili, membru al mișcării studențești Nabidji.

O lege inspirată din legea rusească privind agenții străini a fost votată în primă lectură de Parlamentul de la Tbilisi. Potrivit acesteia, orice instituție media sau ONG al cărui buget vine în proporție mai mare de 20% din Uniunea Europeană, trebuie declarat agent străin. Legea nu se aplică finanțărilor din Rusia sau orice altă țară. 

R. Moldova vrea să organizeze referendumul de aderare la UE pe 20 octombrie

voceabasarabiei.md scrie un articol despre parlamentul de la Chișinău care face demersurile pentru a stabili data referendumului privitor la aderarea țării la Uniunea Europeană, precum și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie 2024. 

„La 20 octombrie, vocea poporului va spune clar în ce direcție vrem să ducem Republica Moldova. Decizia suverană a cetățenilor va fi consfințită și în Constituție. Noi nu avem timp de pierdut. E timpul ca și în Constituție să fie scris clar că locul nostru este în familia Uniunii Europene, unde pacea este garantată, iar bunăstarea asigurată”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, citat de Moldova1.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a îndemnat partidele politice, diaspora, dar și societatea civilă să se implice activ în promovarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană.

„Integrarea Republicii Moldova în familia europeană este un obiectiv mai presus de interesele politice, de partid. Un obiectiv care ne unește pe toți, pentru că este în beneficiul tuturor moldovenilor. Toți cei care vor ca moldovenii să trăiască bine, să trăiască în pace, să nu se teamă de siguranța și securitate lor și a familiilor lor, să trăiască în bună înțelegere și în libertate acasă, au datoria de a munci pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a mai spus Igor Grosu.

Noi, animalele noastre și războiul – documentar ucrainean

„Noi, animalele noastre și războiul,” iată titlul unui documentar despre care scrie forbes.ua.

Documentarul, cu un buget de 100.000 de dolari este realizat de bloggerul de călătorii Anton Ptushkin și compania canadiană Yap Films.

„La începutul invaziei rusești, Ptușkin a filmat activitatea serviciului de stat de urgență, Ukrzaliznytsia și a câinelui numit Patron. Clipul despre Ukrzaliznytsia a strâns 1,2 milioane de vizualizări pe YouTube.”

Elliot Halpern, președintele Yap Films, a declarat: „Anton a transformat blogul de călătorie într-un reportaj de război.”

Canadienii au fost surprinși de felul în care ucrainenii se evacuau împreună cu animalele Elizabeth Trodzhyan, directorul de creație al Yap Films a spus: „Când am văzut cât de multe erau dispuși să facă oamenii pentru a le salva (animalele, n.r.,) am înțeles că vrem să spunem această poveste. »

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Nika TEPNADZE - Georgia;

Laura STOICA - Moldova;

Lohvyn DANIIL - Ucraina                       

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro) - Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar) - PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea) - Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia)

Divorțul PSD-PNL dinamitează scena politică. Gabriela Firea candidează, dar nu e favorită. Azilele groazei, un bolovan legat de picioare (SpotMedia)

Alianța politică PSD-PNL a încetat, practic, să mai existe după săptămâni de convulsii, tensiuni și blocaje provocate de negocierile pentru liste comune la alegerile locale și europarlamentare.

Cătălin Cîrstoiu a fost retras de Marcel Ciolacu. Candidatura directorului Spitalului Universitar a fost compromisă chiar de către Gabriela Firea, șefa lui de campanie, conform unor surse din interiorul formațiunii social-democrate.

Odată cu reintrarea Gabrielei Firea în cursa pentru București, există două scenarii:

Piedone rămâne candidat, iar atunci împarte voturile cu reprezentanta PSD, fiind favorizat Nicușor Dan;

Piedone se retrage, iar confruntarea se transformă într-una PSD-anti PSD, în care actualul primar, de asemenea, are prima șansă, dar scorul va fi mult mai strâns, existând și o mică posibilitate ca Gabriela Firea să câștige.

Dar șansele ei scad simțitor în situația în care Marcel Ciolacu decide să răspundă cu aceeași monedă, folosită și de ea în ce privește candidatura medicului Cîrstoiu.

Integral pe pagina SpotMedia.

Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro)

„Am un plan pentru România și știu că ne putem ridica țara mai sus decât a fost vreodată”. Așa începe prezentarea și interviul lui Sebastian Burduja, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, în revista motoADN.

Sebastian Burduja, 38 de ani, noul candidat liberal la Primăria Capitalei, povestește că s-a urcat prima dată pe motocicletă la 16 ani pentru a putea ajunge mai ușor la liceu, fiindcă era nevoit să schimbe două autobuze, consemnează HotNews.ro.

Ce i-a adus motocicleta în viață? „Un sentiment de libertate pur și simplu unic”, prieteni dragi și un mod de a conduce „permanent conectat cu drumul”.

Burduja spune în revista dedicată pasionaților de moto că muncește într-un ritm „infernal” și că încearcă să nu-și neglijeze familia muncind așa de mult.

Pasiunea pentru moto l-a făcut să conștientize că avem nevoie de investiții masive în infrastructură, cu șosele bune și elemente de siguranță, susține el.

Bucureştiul nimănui: toţi vor să fie primari, dar nimeni nu are un program pentru cel mai sufocat oraş din România. Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar)

Sunt „mulţi chemaţi, puţin aleşi”. Dacă credem sondejele care se tot fac în perioadele preelectorale, finalul cursei va fi între Nicuşor Dan şi Cristian Popescu. Nicuşor Dan este matematician, are un doctorat în matematică obţinut la Sorbona (Paris). Cristian Popescu şi-a luat bacalaureatul la 32 de ani. El şi-a adăugat la numele de Popescu pe acela de „Piedone”, inspirat, probabil, de serialul de succes în care a jucat Bud Spencer (Piedone în filme), rotofeiul actor care îi bătea pe toţi de le săreau fulgii.

Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte

► Oraşul este sufocat de maşini. Sunt un milion de maşini care merg pe o infrastructură făcută de Ceauşescu.

► Oraşul este sufocat pentru că infrastructura publică este la pământ: metroul vine la 10 minute şi chiar 20 de minute. Autobuzele ajung în staţie la 15 minute şi atunci oamenii merg cu maşinile personale chinuind şi mai mult traficul.

► Dezvoltatorii construiesc cartiere noi. Dar nu şi şcoli, pentru că primăria nu-i obligă. Omul se îndatorează pe viaţă pentru 70 de metri pătraţi şi vede apoi că nu are unde să-şi trimită copilul la şcoală. Şi-l urcă în maşină până la prima şcoală, ce poate fi la zece kilometri. 

►Pietonii au ajuns paria societăţii. Legea rutieră permite, pe drumurile cu sens unic, parcarea maşinilor şi pe stânga şi pe dreapta. Doar că ele sunt parcate pe trotuar, iar oamenii care merg pe jos nu mai au pe unde să meargă.

► În casă e frig şi în faţa blocului citeşti din două în două săptămâni că nu există căldură pentru că s-a spart o ţeavă nu ştii unde. Dar factura este aceeaşi, atrage atenția jurnalistul Iulian Anghel în ZF.

PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea)

Mai mult de 50 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă neîndeplinite de autoritățile române, cu toate că, potrivit calendarului asumat, ar fi trebuit să fie gata de anul trecut.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns unei solicitări a ziarului Libertatea privind stadiul PNRR, în condițiile în care la ultimul mare eveniment al Comisiei Europene pe această temă, adică venirea lui Celine Gauer (șefa structurii de la Bruxelles care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE) la București, din 20 aprilie, aceasta a avertizat că Guvernul României este în mare întârziere.

Datele brute furnizate de MIPE arată întârzierea, dar nu și vreo urmă de îngrijorare a celor care se ocupă la guvern de PNRR, un program pentru care România ar trebui să-și îndeplinească obligațiile asumate în septembrie 2021.

Dacă România nu se mișcă suficient de repede, ar putea chiar să piardă prefinanțarea, deci să dea bani înapoi.

Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia)

Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România abia în luna iunie, după alegerile europarlamentare, conform informațiilor obținute în exclusivitate deEconomedia. Autoritățile române au cerut (și obținut) o nouă prelungire pentru evaluarea cererii, după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări, conform unor surse guvernamentale. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.

România importă tot mai multe produse alimentare. Untul și brânzeturile sunt doar două exemple. Dar, o țară cu potențialul agricol al României nu ar trebui să aibă importuri atât de mari și exporturi nesemnificative.

Una din temele care a intrigat opinia publică românească este cea privind importurile tot mai mari de produse alimentare. De câțiva ani buni, se vorbește mult despre încurajarea industriei alimentare în România, există linii de finanțare, dar rezultatele se lasă așteptate.

Iată doar câteva date statistice care arată cât de gravă este situația. Cifrele se referă la schimburile comerciale de pe piața comună europeană și, respectiv, doar la unt și brânzeturi. Observatorul laptelui de la Comisia Europeană arată următoarele date pentru anul 2023.

România a importat 16.122 tone de unt și a exportat doar 100 de tone. Diferența este, evident, enormă și, totodată, inexplicabilă pentru o economie care are resurse agricole importante. Cine sunt principalele state europene care vând unt în România? Cele mai mari cantități provin din Polonia (6.300 tone), Germania (3.400 tone) și Olanda (1.600 tone). Doar Slovenia a exportat anul trecut mai puțin decât România, respectiv 75 de tone.

Să privim, însă, și către marii jucători de pe piața intracomunitară. Franța este într-o situație asemănătoare cu România, adică a importat 210.310 tone (din care cel mai mult din Olanda) și a exportat numai 30.000 de tone (cel mai mult în Belgia). Germania are un deficit comercial rezonabil, în sensul că a importat 132.700 tone și a exportat 120.000 tone, iar Olanda este un caz mai special, adică a exportat 253.000 tone de unt, fiind cel mai mare exportator în Uniunea Europeană, și a adus în țară 190.000 tone, aflându-se pe locul doi, după Franța, la capitolul importuri intracomunitare. Și un exemplu din Europa de Est: Polonia a importat 19.500 de tone și a făcut exporturi de 58.000 tone. Exident, nici nu se poate compara cu situația României.

Să urmărim și cifrele comerțului intracomunitar cu brânzeturi. România a importat 110.000 tone (cele mai multe din Germania, Polonia și Italia) și a exportat 15.000 tone, cu vânzările cele mai mari în Grecia, Bulgaria și Italia.

Evident, unele state membre au deficit, altele au excedent, iar produsele unt și brânzeturi sunt doar exemple care arată cât de precară este situația în industria alimentară și, în speță, în industria produselor lactate.

De ani de zile, experții și politicienii încearcă să găsească explicații pentru deficitul comercial al României la produsele alimentare, în general, și a celor lactate, în particular. Producătorii de lapte dau vina pe procesatori și pe prețul redus al laptelui, procesatorii sunt supărați pe marile rețele comerciale, iar hypermarketurile explică importurile pe care le fac prin nevoia consumatorilor de a avea prețuri rezonabile.

De ani de zile, sunt acuzații că împărțirea profitului pe lanțul alimentar este făcută incorect, respectiv în favoarea marilor rețele comerciale. Dar, nimeni nu a făcut un studiu care să demonstreze aceste afirmații. Până când se va face o analiză fundamentată a funcționării filierei de produse lactate, un lucru este sigur: anul trecut, România a importat 16.000 tone de unt și 110.000 de tone de brânzeturi. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care pe piața românească se află o serie de producători străini, precum Lactalis, Danone, FrieslandCampina, Hochland sau Olympus și alături de ei mai sunt și câțiva investitori români.

De ce toate aceste companii nu produc în țară 100.000 tone de brânzeturi în plus? O posibilă explicație este că nu au suficientă materie primă. De ce nu apar investitori care să producă aici zecile de mii de tone de brînzeturi și unt care se importă? Este o enigmă pe care, deocamdată, nimeni nu a reușit să o dezlege cu sinceritate.

Ce se întâmpla când informatorii renunțau la relația cu Securitatea? Cum proceda Securitatea în situațiile în care fostele ei surse treceau de cealaltă parte a baricadei?

Discutăm în acest episode despre cazul Caraion, despre cum Securitatea a desfășurat o operațiune de compromitere a scriitorului prin intermediul publicației „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor.

Tot în acest episod discutăm despre măsurile de verificare ale rețelei informative.

Statistic, anul 2023 a consemnat cel mai ridicat nivel al produsului intern brut (PIB) înregistrat pentru țara noastră, peste 1.600 miliarde de lei, adică mai mult de 320 de miliarde de euro. Vestea proastă este că sistemul medical din România nu a simțit că economia “o duce bine”.

Vestea bună este că românii au astăzi alternative la sistemul medical de stat, prin asigurările voluntare de sănătate, iar acestea, pe lângă utilitatea lor pentru pacient, scutesc statul de cheltuieli în plus cu asiguratul. Cum? 

Aflăm de la Ion VACIU, Președinte Digital Transformation Council și Cristian-Dorel LĂCĂTUȘ, trainer și specialist asigurări.

Jurnal de știri

In primul mesaj după ce PSD-PNL a decis să nu îi mai susțină candidatura, Cătălin Cîrstoiu a transmis că nu a fost decizia sa de a se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei, întrucât „un medic nu abandonează niciodată”. După ore in sir de ședință, PNL și PSD au rupt alianța la București. Gabriela Firea și Sebastian Burduja vor candida pentru Primaria Generala. 

Raport al Departamentului de Stat: Corupția e larg răspândită și în presă și în instituțiile de stat

Un nou raport critic al Departamentului de Stat! Documentul arată că la nivelul instituțiilor de stat corupția este ”larg răspândită” și că mecanismele de finanțare a presei sunt ”corupte” – cu referire la banii dați de partidele politice catre mass media. Este un semnal de alarmă, libertatea presei ca și o justitie independentă sunt  cruciale pentru o democrație funcțională, spune Elena Calistru, preşedinte al Asociaţiei Funky Citizen. Un interviu in aceasta seara.  

Armata trebuie să fie atractivă, spune președintele Klaus Iohannis, după eșecul recrutărilor MApN

E nevoie de mai multă atractivitate pentru recrutări – „soldă pe măsura implicării fiecărui militar” și mai multă publicitate pozitivă. Iată ce spune șeful statului, dupa o prima etapa de recrutari care n-a fost un succes. MApN a anuntat ca  doar patru din zece candidați au fost recrutați din peste 5000 de posturi de soldaţi scoase la concurs. Cei mai mulţi nu au trecut proba fizică.

Franța se luptă cu un fenomen inedit: răzbunările pe internet

Iar in Franta, ia amploare un fenomen care pune presiune pe sistemul judiciar: răzbunarea inițiată pe internet. Premierul Gabriel Attal promitea, recent, o serie de măsuri pentru a-l combate si invita la o mobilizare generală împotriva acestui fenomen.

Jurnal de știri

Învăţaţi franceza cu Ada, o pianistă venită de la Moscova. Suntem la târgul de vechituri Marché Vernaison. Ada vrea să afle cum trebuie să negociezi preţul unui obiect. Trebuie să ştiţi că târgul de vechituri este unul dintre rarele locuri din Paris unde preţul poate fi negociat. Pentru asta trebuie să cunoşti bine de tot valoarea produselor...

Marché Vernaison : cel mai vechi târg cu obiecte de ocazie

Créé en 1925

Le berceau historique des Puces

Resté le plus fidèle aux "Puces" d'autrefois

Des allées pittoresques, traces du développement improvisé du marché

Histoire

Romain Vernaison est concessionnaire aux halles centrales de Paris.

Il loue des chaises dans les jardins publics.

Il achète en 1920 le terrain à Saint-Ouen.

Il fait construire des stands en bois préfabriqués puis installe l’eau et l’électricité.

Il loue ces stands aux chiffonniers qui deviendront les brocanteurs.

Paradisul mărunţişurilor (« bric à brac ») şi al colecţionarilor

La marchandise

Le marché vend des objets très divers et « dans leur jus » : l’objet est vendu dans l’état où il a été trouvé.

On y trouve tout : Argenterie, meubles, céramiques, cadres anciens, objets scientifiques, éventails anciens, perles, jouets anciens, objets d'écoliers, services de verres et de table, accessoires de mode, et beaucoup d’objets inattendus.

Un cabaret historique

Le bistrot - guinguette « Chez Louisette » : C’est ici que de grands noms de la chanson française comme Edith Piaf ou Georgette Lemaire ont débuté.

Sfaturi pentru negocierea preţului

Il faut savoir le faire avec délicatesse.

Toujours apprécier la marchandise que vous souhaitez acheter : « J’aime beaucoup ce ruban » ; « C’est un très beau meuble » ; « C’est un objet rare »…

Si vous critiquez tout de suite : « C’est pas terrible ! » ou « Oh, il y a un défaut… », le marchandagesera difficile.

Montrez que vous connaissez la valeur de la marchandise. 

Exemple de dialogue :

J’aime beaucoup ce ruban. Ça coûte combien ?

Il y a 4 mètres pour 120 euros.

Est-ce que vous pouvez me faire un prix ?

Ecoutez, maximum… je pourrai vous le faire à 100 €.

90 € ?

Alors, on peut couper la poire en deux : je vous propose 95€.

D’accord !

Alors on fait affaire !

Întrebarea pusă de Ada

Ada :Est-ceque toutes les choses sont vraiment très anciennes, historiques ?

Marchande : Les premières broderies que j’ai, justement, vous êtes devant. Ce sont des broderies du 16^e et du 17^e siècle.

Après, je suis spécialisée dans les broderies, dans les soieries et dans les costumes anciens. Les premiers costumes que je peux acheter, ce sont des costumes du 18^e siècle et après, je m’arrête aux années 20.

Ada :Et par exemple, ça, avec des fleurs … ?

Marchande :Alors, ça, ce sont des galons pour l’ameublement. Sûrement, c’était une toile qui a été imprimée au 19^e siècle. C’est imprimé à la planche.

Linkuri utile:

Office du tourisme de Saint-Ouen : http://www.st-ouen-tourisme.com/fr/decouvertes/fiche/1927-visitez-le-marche-aux-puces.html

Învăţaţi franceza cu Ada, o pianistă rusă de 26 de ani. Ada îşi doreşte să viziteze un talcioc pentru că aşa ceva nu există la ea în ţară. Ne vom plimba prin Marché Biron, specializat în antichităţi, acompaniaţi de preşedinta târgului Frédérique Morel.

Piaţa de vechituri în cifre

Date de création : 1885

1^er marché d’antiquités au monde

4^ème site touristique de France

15 marchés

1700 marchands

11 km de rues et ruelles

35 restaurants et snacks

5 millions de visiteurs chaque année

Plus de la moitié des achats destinés à l'export

Târgurile şi specificul lor

Vânzător de ocazie sau vânzător de antichităţi ?

Un même métier :

Revendeur d'objets d'occasion

Trouver des objets anciens : meubles, tableaux…

Les revendre en exerçant un bénéfice.

Une offre différente :

Un brocanteur

Il vend des objets en l'état, qui n’ont pas été restaurés.

Il vend toutes sortes d'objets : bibelots, tableaux, meubles, etc.

Un antiquaire

Il sélectionne ses objets et propose une offre homogène.

Il est spécialisé : il vend un genre ou un style d’objets, par exemple des instruments de musique anciens, des jouets anciens, des tableaux XIXème et XXème, des faïences ou des objets scientifiques...

« Art déco » sau « Art nouveau »

L’art nouveau

L’art déco

mouvement artistique entre 1895 et 1905

mouvement artistique de 1910 à 1930

utilisation de lignes courbes, de couleurs

formes géométriques

Il s’inspire de la nature, des arbres, des fleurs, des animaux.

utilisé surtout dans l’architecture et le design

Întrebarea pusă de Ada

Ada :Pourquoi on dit Marché aux Puces ? D’où vient ce terme ?

Frédérique Morel :Le Marché aux Puces vient du fait que les premiers marchands étaient des personnes qui au départ vendaient des matelas à Paris, et dans ces matelas on disait qu’il y avait des puces et on appelait aussi les matelas « des puciers » à cause de ça.

Peu à peu les gens ont été écartés de Paris parce que ça ne correspondait pas au standing de la capitale, donc on les a poussés vers l’extérieur, ils sont arrivés à Saint-Ouen. Biron a été créé en 1925 comme Vernaison.

Linkuri utile:

Le Marché aux Puces de Saint-Ouen : http://www.marcheauxpuces-saintouen.com/1.aspx

Le M arché Biron : http://www.marchebiron.com/

Învăţaţi franceza cu Nabil, un tânăr marocan care este la Paris de un an şi jumătate. La el în ţară locuia la malul mării, motiv pentru care la Paris se plimbă adesea pe malurile Senei pentru că aşa îşi aduce aminte de locurile natale. Ar vrea să afle mai multe despre activităţile care au loc pe cheiuri. Axelle Carlier, ghidul nostru care are un blog despre Paris numit « Paris Zigzag », îl duce la grădina Tino-Rossi de pe cheiul Saint-Bernard.

Cele două insule ale Parisului

Sfânta Genoveva, sfânta care patronează Parisul

Sur le pont de la Tournelle, une statue moderne représente Sainte Geneviève, la sainte patronne de Paris. Elle protège symboliquement la ville contre les envahisseurs venant de l’Est.

Histoire de Sainte Geneviève :

Née à Nanterre vers 420

Quand en 451 les Huns de Attila menacent la ville, elle persuade les Parisiens de ne pas s’affoler et de rester. Elle acquiert ainsi un grand prestige.

En 475, le chef franc, Childéric, assiège Paris et veut affamer ses habitants. Elle se rend en Champagne pour rapporter des vivres en bateau sur la Seine.

Après sa mort vers 500, sainte Geneviève continue de protéger Paris. A plusieurs reprises, la procession de ses reliques à travers la ville écarte l’ennemi.

Elle a donné son nom à la montagne Sainte-Geneviève, la colline où se trouve le Panthéon (qui était à l’origine l’église Sainte-Geneviève), et la bibliothèque universitaire Sainte-Geneviève.

Activităţile de pe malurile Senei

Quai Saint-Bernard : jardin Tino-Rossi (musée d’art contemporain en plein air), les soirs d’été, danse (salsa, rock, tango…), pique-nique

Concorde : clubs, péniches luxueuses

Jussieu, quai de l’Arsenal, pointe de l’île Saint-Louis : pique-nique, boire des verres entre amis

Bibliothèque François-Mitterrand : jeune, branché, bars à cocktail, musique électronique

Paris Plages : l’été sur la rive droite, jeux de sable, piscine, pétanque, concerts…

Extras sonor

Axelle :Alors les Parisiens, donc, viennent sur les bords de Seine depuis très longtemps. Déjà en 1900, ils venaient se baigner. Les Parisiens péchaient, lavaient leurs chevaux, faisaient leur linge ici sur les quais. Donc les quais ont toujours été très fréquentés pour la détente, le loisir, la maison, mais vraiment les clubs et les bars, ça c’est très moderne.

Nabil :Et on peut nager toujours ici  dans la Seine ou… ?

Axelle :Alors non, maintenant elle est très polluée à cause surtout des bateaux, des péniches, des Bateaux-Mouches, donc on ne peut plus du tout se baigner dans la Seine ! C’est très dangereux, je le déconseille !

Linkuri utile:

Le blog « Paris Zigzag » : http://www.pariszigzag.fr/histoire-insolite-paris/histoire-des-quais-de-seine

Les nouveaux aménagements sur les quais rive gauche : http://bergesdeseine.paris.fr/

Paris Plages : http://www.paris.fr/parisplage

Învăţaţi franceza cu Nabil, un marocan de 32 de ani. La Paris, îi place să se plimbe pe malurile Senei, dar nu a fost încă pe vapor ca să vadă Parisul de pe Sena. Vom face deci o plimbare cu Batobus-ul alături de Axelle Carlier, ghid turistic, care ne va explica importanţa istorică, geografică şi comercială a Senei.

Batobus : naveta de pe Sena

Billets :

Le pass 1 jour, 2 jours, 5 jours ou annuel

Le pass « Paris à la Carte » : Batobus + Bus OpenTour dans Paris

Particularité :

On peut monter et descendre à la station qu’on veut et autant de fois qu’on veut.

Il n’y a pas de guide à bord.

Horaires :

hiver de 10h à 19h, été de 10h à 21h

Fréquences :

toutes les 20 à 25 minutes

8 stations

Rive gauche : Tour Eiffel, Musée d’Orsay, Saint-Germain-des-Près, Notre-Dame, Jardin des Plantes 

Rive droite : Hôtel-de-Ville, Louvre, Champs-Elysées

Flotte :

6 bateaux

Capacité :

200 passagers par bateau

Podurile de pe Sena 

37 ponts  traversent la Seine dans Paris. D’est en ouest, en voici quelques-uns :

Le plus récent : la passerelle piétonne Simone-de-Beauvoir (relie le parc de Bercy à la Bibliothèque François-Mitterrand)

Le plus ancien : le Pont-Neuf (traverse la pointe ouest de l’île de la Cité)

Le pont des Arts (passerelle piétonne, relie le Louvre à l’Institut de France)

Le pont Alexandre III (de l’esplanade des Invalides au Petit Palais)

Le pont d’Iéna (de la tour Eiffel au Trocadéro)

Le pont de Bir-Hakeim (traverse l’île aux Cignes, comprend un étage pour le métro)

Le pont Mirabeau (a inspiré un poème de Guillaume Apollinaire : « sous le pont Mirabeau coule la Seine »)

Extras sonor

Axelle : Et on arrive donc sur l’île de la Cité qui, en fait, est vraiment l’origine de Paris, là où les Gaulois et les Romains se sont installés, parce que c’était une défense naturelle d’être sur une île entouré d’eau, donc c’est vraiment le cœur historique de Paris.

Nabil : C’est là où il y a Notre-Dame de Paris, je pense.

Axelle : Exactement, c’est là où il y a Notre-Dame de Paris…

Jusqu’au XIIIe siècle, Paris ce n’était que l’île de la Cité, donc en fait ça commençait à l’est à la Tournelle et ça finissait à l’ouest au square du Vert-Galant, c’est tout.

Linkuri utile:

Le Batobus : http://www.batobus.com/

La Seine : http://www.paris.fr/pratique/eau/la-seine/p1314

Theodor Stolojan spune despre retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din alegerile pentru Primăria Capitalei de către PSD și PNL că ”toată treaba începe să pară extrem de neserioasă”.

Fostul premier Theodor Stolojan crede că e prea târziu pentru schimbarea candidatului la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Punctul meu de vedere este că dacă se renunță acum la doctorul Cîrstoiu, e a doua eroare care se face, pentru că prima eroare a fost să se meargă cu candidat unic la Primărie (...). Toată treaba începe să pară extrem de neserioasă (...). E prea târziu, deja, adică suntem în ceasul al doisprezecelea”.

Liberalul mai spune că decizia coaliției este în favoarea actualului primar, Nicușor Dan.

Maghiarul Fucsovici a cucerit titlul Țiriac Open după ce a trecut de trei dintre cei mai tari favoriți ai turneului de 500.000 de euro. Deși turneul s-a desfășurat la baza pe care o deține, Ilie Năstase regretă că arenele BNR nu mai pot găzdui turnee de tenis, și îl ia la rost pe guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Tudor Furdui face o sinteză a turneului de la București.

Negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare în urma alegerilor parlamentare de miercurea trecută au intrat în impas după ce Curtea Constituțională a decis că actualul președinte al țării, Zoran Milanovic, nu va putea conduce viitorul guvern, chiar dacă demisionează din funcție, transmite publicația Index.

"Președintele a fost avertizat de la bun început că nu poate participa la campania electorală, decât dacă demisionează din funcție înaintea scrutinului. Toți cetățenii acestei țări, fără excepție trebuie să respecte Constituția și legile”, a declarat într-o conferință de presă președintele Curții Constituționale, Miroslav Separovic, potrivit sursei citate.

În urma scrutinului, actualul partid guvernare pro-european HDZ a câștigat 61 din cele 151 de fotolii de parlamentar, iar Partidul Social Democrat, al actualului președinte populist de stânga 42, dar acesta din urmă are șanse de a forma o coaliție de guvernare cu partidele naționaliste.

Timp de mai multe luni se estima că actualul premier Andrej Plenkovic și partidul său HDZ vor câștiga fără probleme aceste alegeri, dar la mijlocul lunii martie actualul președinte, care conduce în topurile de popularitate din sondaje, a luat prin surprindere pe toată lumea, anunțând că va participa la alegeri din partea socialiștilor, fără a ține cont de avertismentul Curții Constituționale.

Bosnia-Herțegovina: ”Negarea genocidului de la Srebrenica trebuie pedepsită”

Genocidul din 1995 de la Srebrenica trebuie condamnat la nivel global, iar negarea genocidului și glorificarea criminalilor de război trebuie pedepsită pentru a preveni astfel de tragedii în viitor, au transmis doi dintre membrii președinției tripartite a Bosniei Herțegovina, Denis Becirovic și Zeljko Komsic în alocuțiuni susținute în plenul Adunării generale a ONU de la New York de la sfârșitul săptămânii trecute, transmite publicațiaklix.ba.

Cel de al treilea membru al președinției tripartite a Bosniei Herțegovina, Zeljka Cvijanovic, care reprezintă comunitatea sârbă, nu a participat la sesiunea ONU, fiind supus sancțiunilor americane care îi interzic intrarea pe teritoriul Statelor Unite, pentru încălcarea prevederilor Acordului de la Dayton care a pus capăt războiului din Bosnia Herțegovina.

Statele membre ale ONU lucrează la elaborarea textului unei rezoluții pentru condamnarea masacrului de la Srebenica, care ar trebui să fie adoptată într-o sesiune a Adunării generale la începutul lunii mai a.c.

Rezoluția prevede inclusiv declararea zilei de 11 iulie drept Ziua Internațională a Comemorării Genocidului de la Srebrenica.

În iulie 1995 cel puțin 8000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți dezarmați au fost adunați și uciși de militari sârbi bosniaci la Potocari, în apropiere de Srebrenica. Masacrul este considerat cea mai gravă acțiune criminală în masă comisă în Europa după cel de al doilea război mondial.

Serbia: Personalul medical amenință cu proteste ”care se vor radicaliza”

Agenții sanitari de la Clinica Universitară a Serbiei au anunțat acțiuni de protest ”radicale” într-o scrisoare deschisă adresată ministrului sănătății, ca urmare a nerespectării promisiunilor guvernului privind acordarea de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată tuturor membrilor personalului medical care și-au riscat viețile în perioada pandemiei de Covid 19, transmite publicația Danas.

Guvernul a adoptat în noiembrie anul trecut o hotărâre prin care se acordă acest drept, dar prevederile ei nu sunt puse în aplicare, susțin reprezentanții Sindicatului medicilor și farmaciștilor din Serbia.

”Sunt nenumărate cazuri în care directorii de spitale, serviciul juridic nu respectă hotărârea guvernului și refuză să răspundă solicitărilor noastre. Dacă cererea noastră va fi în continuare ignorată, vom organiza ample acțiuni de protest, iar protestele se vor radicaliza și vom ajunge inclusiv la greva foamei”, a transmis sindicatul.

Sindicaliștii subliniază că acțiunea lor nu este de natură politică și că nu solicită sprijinul partidelor de opoziție, fiind orientată exclusiv către rezolvarea problemelor salariaților din sectorul medical.

Muntenegru a semnat Declarația UNICEF pentru climă

Muntenegru s-a alăturat celor 40 de state semnatare ale Declarației UNICEF privind copiii, tinerii și schimbările climatice, angajându-se să acționeze constant pentru asigurarea unui mediu durabil pentru viitoarele generații, transmite publicația Vijesti.

Vicepremierul Dragoslav Šćekić a fost cel care a semnat Declarația din partea guvernului muntenegrean.

Declarația UNICEF, inițiată în decembrie 2019 în cadrul summitului mondial COP 25, conține un set de obligații pe care statele și le asumă cu privire la politicile climatice și cele referitoare la protecția copiilor și tinerilor.

În declarație este amintit faptul că, deși tinerii și copiii reprezintă aproximativ jumătate din populația lumii, ei sunt cei care contribuie cel mai puțin la încălzirea globală, la defrișarea pădurilor și la alte acțiuni care dăunează grav planetei, dar, în același timp, sunt cei suferă în cea mai mare măsură consecințele acestor acțiuni, legitimate prin politicile statelor și guvernelor

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Jelena Bistrović - Croația;

Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;

Daria Marković - Serbia;                                           

Mia Kruẑić - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                                       

Coaliția renunță la Cătălin Cîrstoiu și merge pe candidaturi separate la primăria Capitalei - Gabriela Firea și Sebastian Burduja (HotNews.ro) -Țară, țară, n-ai ostași: slabi de înger și prea grași. Tinerii români, total nepregătiți să facă parte din armată (Adevărul) - Deficitul agroalimentar a crescut de trei ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023. ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare

Coaliția renunță la Cătălin Cîrstoiu și merge pe candidaturi separate la primăria Capitalei - Gabriela Firea și Sebastian Burduja (HotNews.ro)

Liderii Coaliției au decis luni noapte, după 14 ore de negocieri, că renunță la candidatura comună a lui Cătălin Cîrstoiu și vor merge cu candidaturi separate, respectiv Gabriela Firea - PSD și Sebastian Burduja - PNL, au declarat pentru HotNews.ro surse din Coaliție.

Decizia vine după ce medicul Cîrstoiu le-a spus, după 6 ore de negocieri, că el este un învingător, iar decizia le aparține. Cîrstoiu a plecat de la guvern aproape de miezul nopții, lăsându-i pe liderii PSD și PNL în ședința acestora, care a început la ora 10.00 dimineața.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat sâmbătă, după conferința de presă organizată de Cătălin Cîrstoiu, că un alt candidat este „este exclus” și Coaliția va avea doar un candidat unic.

Totuși coaliția PSD-PNL a decis imediat după miezul nopții să renunțe la candidatura doctorului Cîrstoiu și să meargă cu candidaturi separate, respectiv Gabriela Firea - PSD și Sebastian Burduja - PNl, pentru a maximiza electoratele celor două partide, au declarat surse din Coaliție pentru HotNews.ro.

Cei doi candidați nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă pe soluții pentru București, mai spun aceleași surse.

Candidații pe sectoare rămân comuni, la fel și listele de consilii locale.

Fundătura PNL și PSD la București. Și împreună, și separat, nici călare, nici pe jos (SpotMedia)

O zi întreagă, din zori până la creierul nopții, vreo 14 ore au pierdut liderii coaliției de guvernare în cea mai lungă ședință de când a fost inventată acesta guvernare, nu pentru a găsi cea mai buna soluție economică, nu pentru a lua cea mai bună măsură antiinflație sau antideficit, pentru Schengen sau zona euro, ci pentru a ajunge la concluzia că, de fapt, nu au candidat comun pentru Primăria Capitalei.

S-au învârtit bezmetic ore în în șir în jurul unor puncte fixe:

- aveau nevoie  de un candidat comun fără de care se poate rupe  toată construcția comună, inclusiv guvernarea,

- care siglă de partid asumă să dea candidatul care să piardă,

- să-l favorizeze pe Nicușor Dan cu un candidat comun de la PSD sau pe Cristian Popescu Piedone cu un candidat comun de la PNL.

În final se pare că au ales să meargă cu candidați diferiți, dar să rămână lipiți la consilii și la sectoare. Firea și Burduja pasămite nu se vor ataca reciproc. O aiureală!

Indiferent cum se va termina ea, ceea ce rămâne după toată această aventură este o amprentă de teribil amatorism politic, înfricoșător având în vedere că este al unor oameni care au pe mână soarta acestei țări.

Au devansat localele fără să se gândească dacă au candidați, măcar pentru pentru pozițiile esențiale de mare vizibilitate. Au făcut la fel și cu prezidențiale și cel mai probabil după 9 iunie ce vedem acum se va repeta la scară națională, pentru că în linii mari problemele rămân.

Țară, țară, n-ai ostași: slabi de înger și prea grași. Tinerii români, total nepregătiți să facă parte din armată (Adevărul)

Cu un puternic deficit de personal, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a lansat, în acest an, o primă campanie de recrutare a soldaților profesioniști, dar aceasta a avut un răspuns limitat în rândul candidaților, iar mare parte dintre cei care s-au prezentat la selecții nu au făcut față cerințelor Armatei Române. Concret, doar 40% dintre candidaţii înscrişi în cadrul primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an au fost admişi, a anunţat MApN.

Statul Major al Apărării a analizat, în lunile februarie, martie şi aprilie, desfăşurarea primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an. Aceasta s-a desfăşurat în 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, iar numărul locurilor scoase la concurs a fost de 5.093. Au fost înregistraţi 6.448 de candidaţi, din care 20% fete. Potrivit statisticilor prezentate luni de MApN, 24% dintre candidaţi au fost respinşi la evaluarea fizică (prima probă, alergare de rezistență 2.000 de metri), iar dintre cei rămaşi, 18% nu au trecut de evaluarea psihologică. De asemenea, 12% dintre cei rămaşi au fost respinşi la evaluarea medicală.

Analistul militar Aurel Cazacu spune că nu neapărat procentul celor care au trecut de teste este problema. „Trebuie mărit mult numărul candidaților. Și asta se face prin creșterea soldei și prin eliminarea din sistem a subofițerilor care au în obicei umilirea subordonaților. Asta este foarte important, pentru că vorbim de calitatea vieții oamenilor. Apoi, prin campanii promoționale, cele două chestiuni de mai sus trebuie comunicate publicului. Pe de altă parte, tot prin aceste campanii publicul trebuie să afle că în timpul serviciului militar cei care aplică primesc o calificare care este valabilă și în viața civilă. De la IT-ist, la buldozerist sau marinar. Adică Armata te și plătește, dar te și școlește cu diplomă la mână. Repet, toate aceste argumente sunt obligatoriu de promovat în campanii publice, iar sesiunile de recrutare vor avea succes”, a precizat Aurel Cazacu.

Deficitul agroalimentar a crescut de trei ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023. ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare, iar primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea, fructele şi categoria de lactate, ouă şi miere (Ziarul Financiar)

Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ţia animalelor vii şi cereale­lor) a ajuns la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). ZF a luat în calcul 15 categorii precum carne, lapte, lactate, legume, fructe, dar şi produse procesate şi nu a inclus cerealele, seminţele şi fructele oleaginoase.

Primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea (1,2 mld. euro), fructele (800 mil. euro) şi categoria de lactate, ouă şi miere (700 mil. euro).

Indicatorii macroeconomici ai Uniunii Europene încep să se îmbunătățească. Dar, nu pentru toate statele membre. România este unul dintre statele care nu reușesc să facă progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar sau ponderea veniturilor bugetare în total PIB.

Institutul european de statistică a publicat ieri tabloul de bord economic. Sunt prezentate date complete referitoare la deficitul bugetar, datoria publică, evoluția produsului intern brut și ponderea veniturilor și cheltuielilor bugetare în PIB, toate din ultimii patru ani.

Este important pentru că anii 2020-2023 au fost marcați de pandemie, de criza energetică și de războiul din Ucraina. Au fost evenimente cu totul neobișnuite și de aceea statistica ne oferă o imagine asupra evoluției economiei europene.

Astfel, la nivel general, Uniunea Europeană a avut o îmbunătățire a indicatorilor economici, în sensul că produsul intern brut a crescut în perioada 2020-2023 cu aproximativ 1.000 miliarde euro în fiecare an. În valoare nominală, PIB-ul Uniunii Europene a crescut de la 13.400, în anul 2020, la 16.900 miliarde euro, în anul 2023.

De asemenea, deficitul bugetar s-a redus de la 6,7% la 3,5% din PIB, iar datoria publică a urcat în termeni nominali, dar a scăzut ca raport din PIB de la 90% la 81,7% din PIB.

Identic stau lucrurile și în ceea ce privește zona euro. Adică, și în acest caz, ca și la nivelul Uniunii Europene, PIB-ul a crescut, deficitul bugetar a scăzut, iar datoria publică s-a redus ca raport din PIB. Aceste tendințe ne arată că economia europeană a început deja să ajusteze excesele bugetare cu care au venit criza sanitară, cea energetică sau războiul din Ucraina.

Dar, nu toate statele europene au reușit aceleași performanțe economice în ultimii patru ani. Bunăoară, Italia este în cea mai dezavantajoasă poziție dintre statele Uniunii Europene. În sensul că a încheiat anul 2023 cu cel mai mare deficit bugetar, de 7,4% din PIB și cu cea mai mare datorie publică, 137%, dacă nu punem la socoteală Grecia care se află într-o situație specială cu datoria publică începând cu criza financiară din anul 2008.

România este printre codașele Europei din multe puncte de vedere. De exemplu, deficitul bugetar de anul trecut, 6,6% din PIB, este al treilea ca mărime de la nivelul Uniunii Europene, după Italia și Ungaria.

De asemenea, datoria publică a crescut la 48,8% din PIB, ceea ce înseamnă că rămâne într-o zonă destul de redusă în raport de standardele europene, dar cu o creștere rapidă.

Tabloul de bord european ne oferă și date referitoare la o temă sensibilă pentru România. Este vorba despre veniturile bugetare ca procentaj din PIB. Adevărul este că, în mod tradițional, România are o problemă majoră cu nivelul veniturilor bugetare ca procentaj din PIB. O problemă pe care nu o poate rezolva de mai bine de două decenii.

Așadar, în anii 2020-2023, veniturile bugetului au fost între 32% și 33% din PIB, față de o medie europeană de aproximativ 46%. România a fost în ultimii ani pe penultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol, respectiv venituri bugetare ca procentaj din PIB, depășind doar Irlanda, o țară cu un sistem fiscal mai special, care se bazează pe înțelegerile dintre companii și fisc.

Anul 2023 nu a adus schimbări semnificative. În sensul că România își păstrează cifrele modeste, între 32% și 33% din PIB. Irlanda are și ea două neverosimile praguri cuprinse între 23% și 24% din PIB. Cu toate acestea, trebuie menționat că Irlanda a înregistrat în anii 2022 și 2023 excedent bugetar. Adică, guvernul irlandez reușește să cheltuiască pe măsura veniturilor. Tot la capitolul venituri bugetare reduse a apărut și Malta, care adună la buget doar 33% din PIB, ceea ce înseamnă o cifră departe de media europeană și sensibil egală cu procentajul României.

În ceea ce privește statele care strâng cei mai mulți bani la buget, anul trecut, Finlanda a depășit liderul tradițional, Franța, cu venituri de 52,9% față de 51,9%. Datele statistice europene arată încă o dată că România și-a deteriorat indicatorii macroeconomici, în vreme ce alte state membre fac progrese vizibile.

Ramane sau nu Catalin Cirstoiu candidatul Coalitiei la Primaria Capitalei. Liderii PSD și PNL discuta de ore bune si nu reușesc să decidă deocamdata. Social-democratii cer schimbarea medicului candidat care in toate sondajele de până acum este pe locul trei, la mare distanță de principalii doi competitori, Nicușor Dan și Cristian Popescu Piedone. 

Forțele proruse din Republica Moldova, un nou efort de a bloca aderarea țării la UE

Partidele de opoziţie proruse din Republica Moldova, care încearcă să pună piedici eforturilor proeuropene ale preşedintei Maia Sandu, s-au reunit la Moscova, unde se află şi oligarhul fugar Ilan Şor, şi au anunţat că formează un bloc electoral. Şor, care locuieşte în Israel, a fost condamnat anul trecut în legătură cu „furtul secolului” din Moldova, în care un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar în 2014. Autorităţile moldoveneşti au cerut in repetate randuri extrădarea sa.

Vizita lui Erdogan în Irak. Care este miza?

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a început prima sa vizită în Irak, după aproape 30 de ani. În cadrul discuțiilor, a fost abordată și chestiunea referitoare la prezența în nordul Irakului a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), desemnată organizație teroristă de Turcia, Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Există un grup de muzicieni porniți într-o explorare a curentelor istorice și a influențelor ce definesc spațiul în care trăim. Bucovinean, moldovean, sud-dunărean, balcanic, vorbim despre un buchet de sunete pe care nedrept s-a așternut praful, până astăzi. Mădălina Pavăl cu Alexei Țurcan și un grup de muzicieni alături, deschid această ''lada de zestre'' și ne arată muzica din care suntem făcuți. 

"Totul a început la sfârșit de 2019, atunci l-am cunoscut eu pe Alexei, și a fost omul cu doza de nebunie la momentul potrivit, așa că i-am zis, ce fain ar fi să cântăm cu mulți oameni. Timing-ul ne-a ajutat, a fost și perioada de pandemie, am avut tot timpul necesar să ne gândim la fiecare în parte, la fiecare instrument.", spune Mădălina Pavăl. 

'Gazda' este un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, un eveniment care adună publicul printre muzicieni și strânge muzicienii în rândul publicului. În sufrageria Teatrelli, Mădălina și Alexei, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, dau lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare. Iar emoția transmisă de acest spectacol face ca fiecare reprezentanție să devină rapid sold-out.

"Întâlnirea cu Alexei Țurcan nu a fost deloc întâmplătoare, ne-am dat seama că avem iubirea asta față de tot ce înseamnă muzică autentică, folclor, rădăcinile, discutând și bibilind conceptele ne-am dat seama că toată ideea asta de folclor, sunt de fapt valorile cu care trăim, și e un stil de viață, așa că ne-am zis, hai să ne facem propriul nostru stil de viață! Și atunci, cunoscând toți instrumentiștii și oamenii ăștia talentați, era păcat să nu funzionam și să nu ne întâlnim.", mai spune Mădălina Pavăl.  

După "Roiesc", albumul de debut al acestui proiect muzical, 'fuga iuga' dă numele pentru al doilea album Madalina Pavel Orchestra, album ce ar putea fi lansat în toamna lui 2024. Alături de Madalina Pavel, urca pe scenă Alexei Țurcan (chitară/ acordeon/ voce), Philip Goron (tobe/ percuție), Alex Corlan (chitară bass Lucian Naște (chitară), Ioana Turcu (flaut), Alice Hristodor (harpă), Diana Ciudin (vioara 1), Sarah Andreescu (vioara 2) și Mihail Grigore (violoncel/ voce).