Presa internaţională

Jurnal de știri cu Dan Andreșescu

Din noiembrie 2023, la București își dau întâlnire muzicieni excepționali din diferite colțuri ale pământului, cântând pentru prima dată într-o „roda”, căutând conectarea, armonia și, în cele din urmă, creația. Pe 15 mai, Club Control găzduiește 'Rona del Mundo VII: Roda de Mujeres: România, Algeria, Panama, Oceanul Indian'. Invitați să vorbească despre seria Roda Del Mundo, Larisa Perde de la Șaraimanic, și jurnalistul care a văzut aproape toate episoadele din Roda del Mundo, Iulian Ignat.  

'Rona del Mundo VII: Roda de Mujeres: România, Algeria, Panama, Oceanul Indian' (bilete), este o întâlnire a Femeilor Lumii inspirată de energia tornadei noastre, Rona Hartner.  Patru Femei din patru colțuri diferite de pe Pâmânt vor cânta cu o Femeie Cer. Lavinia Răducanu, Souad Asla, Yomira John, Kaloune, Rona Hartner. Cinci bărbați le vor însoți în această întâlnire a Femeii Pământ și cer, Cyril Atef (Franța/Iran) – tobe, Marin Alexandru – vioară, Daniel Bușnea – fluier/clarinet/caval/tâlv, Ciprian Răducanu- bas, Gabriel Muzicaș – chitară.  

'Ma întrebat multă lume când a văzut-o pe afiș pe Rona Hartner, -cum, Rona va canta, nu a murit?-, și le-am spus că nu, nu a murit, pentru că din pricina asta Rona a ales să fie artistă, ca să trăiască cât mai mult alături de noi. Da, este o întălnire specială pentru mine, ca femeie în primul rând, și îmi asum faptul că e o 'roda' personală, și cred că daca pornește de la mine și e dată mai departe precum o stafetă, să zic așa, cu siguranță multe alte femei se vor regăsi în toată povestea.'' spune Larisa Perde.

Pe Larisa Perde toată lumea o știe ca promoter al muzicii lăutărești. A inventat Șaraimanic, o comunitate dedicată muzicii popoarelor - de la lăutarii din România la lăutarii lumii, comunitate care stă la baza concertelor Roda del Mundo. Iulian Ignat este jurnalist, autorul unei cărți ce strânge mai multe povești lăutărești, „Dadestar chaveste” înseamnă în limba romani „Din tată în fiu”.

"Nu aveam absolut nicio idee preconcepută înainte de a vedea Roda del Mundo, nu știam ce se va întâmpla. Pentru că am văzut aproape toate aceste întâlniri îmi permit să spun că, cel puțin pentru mine, este cel mai frumos proiect muzical care s-a întâmplat în ultimii ani în România. Este un proiect care nu cred că s-a mai făcut la noi, și cumva este etapa a doua a muncii Larisei pentru că, vreau să o laud, ea a revitalizat cu ani în urmă scena muzicii lăutărești. Atunci când l-am ascultat prima oara pe Ionică Minune, după ce auzisem ani de zile de el, s-a întâmplat să-l ascult ca invitat la un festival ce se numea 'Nopți Albe de Acordeon'. A luat acordeonul, a cântat douăzeci de minute am rămas cu gura căscată. După recital l-am întrebat ce a cântat și mi-a spus că nu știe, a închis ochii și a cântat, nu știe să-mi spună cum se numește muzica. Pe urma l-am cunoscut, am făcut interviu cu el, și de-a lungul timpului îl tot întrebam, unde pot să vă ascult? -Pai Iulian, nu prea ai unde. Uite daca vrei, te invit la un botez unde cant eu.-, și am mers și l-am văzut acolo. Nu prea aveai unde, nici pe Marian Mexicanu', nici pe Mieluța Bibescu nu aveai unde să-l asculți, pe o scena, și Larisa a reușit lucrul asta, să le creeze o scena unde pot fi ascultați." spune jurnalistul Iulian Ignat de la revista Formula AS.

Pentru Securitate, orice formă de protest era o mare problemă. Cu atât mai mult, protestul public, care risca să se extindă. Un „Plan de măsuri” din aprilie 1985 ne arată că în ultimii ani ai comunismului numărul cetățenilor români care recurgeau la această formă de protest crescuse. Sătui de foame, frig și teroare, tot mai mulți români trimiteau scrisori anonime de protest, scriau lozinci anticomuniste în locuri publice. Securitatea trebuia să oprească acest fenomen.

Jurnal de știri

Eurodeputatul Rareș Bogdan candidează pentru un nou mandat, la alegerile comasate din 9 iunie. Prim-vicepreședintele PNL spune că legătura principală dintre alegerile locale și cele pentru PE o reprezintă fondurile europene.

Rareș Bogdan susține că PNL se va apropia de 30%, ca scor politic, după alegeri.

Prim-vicepreședintele formațiunii recunoaște că în unele locuri din țară există bătălii dure între PNL și PSD.

Eurodeputatul spune de asemenea că partidele extremiste au scăzut în sondaje datorită comasării alegerilor locale și europarlamentare.

În ciuda protestelor de stradă masive din ultimele săptămâni, soldate cu sute de arestări și mai mulți răniți, Parlamentul Georgiei a aprobat marți, la a treia lectură, proiectul legii ”transparenței influențelor străine”, cu 84 de voturi pentru și 30 împotrivă, transmite publicația Georgia Today. 

În timpul dezbaterilor, membri ai partidului majoritar s-au bătut cu mai mulți membri ai opoziției, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică din această țară.

Protestele de stradă au continuat marți seară după adoptarea legii.

Proiectul urmează a fi transmis președintei țării în vederea promulgării, dar aceasta a anunțat în repetate rânduri că se va folosi de dreptul său de veto în cazul în care legea trece de Parlament. Cu toate acestea partidul de guvernământ ”Visul georgian”, inițiatorul actului normativ de inspirație rusească, deține o majoritate confortabilă în Parlament, care i-ar permite să forțeze intrarea în vigoare a legii, precizează sursa citată.

Potrivit actului normativ, toate organizațiile ne-economice și organele mass media care sunt finanțate în proporție mai mare de 20% din surse externe vor trebui să se înregistreze într-un registru special ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” și să precizeze sursele exacte de finanțare, care vor trebui actualizate anual.

Intrarea în vigoare a actului normativ ar pune în pericol procesul de integrare europeană a Georgiei, început odată cu acceptarea de către Bruxelles a statutului de candidat la aderarea la UE a Georgiei, la 14 decembrie 2023, așa cum au avertizat în repetate rânduri mai mulți lideri europeni.

Ce se întâmplă cu economia Ucrainei?

Mulți ucraineni care au vizitat țări din estul Europei se întreabă probabil de ce salariile europenilor sunt uneori chiar de câteva ori mai mari ca în Ucraina iar prețurile sunt mai mici. Publicația ucraineană RBC l-a întrebat pe profesorul de economie Mykhailo Kolisnyk, președintele asociației de întreprinzători CFO Club Ucraina, ce se întâmplă cu economia țării:

”În multe țări ale Europei oferta de locuri de muncă este excedentară, iar mulți ucraineni, milioane chiar, și-au găsit de lucru în Europa, dar cererea de bunuri și servicii nu a crescut în aceeași măsură, astfel că prețurile au scăzut. În Ucraina situația este inversă: cererea de forță de muncă scade, întreprinderile și magazinele se închid  iar cererea de bunuri crește, deci și prețurile cresc...

Pe de altă parte piețele de capital (piața bancară și bursa)  sunt mult mai dezvoltate în Europa. În Polonia de exemplu statul are grijă de Bursa de la Varșovia ca de propriul său copil. Dacă ai o bursă dezvoltată, automat ai și mai multe surse alternative de capitalizare iar întreprinderile se pot dezvolta mai bine.  

De asemenea, proiectele de investiții pe termen lung lipsesc în Ucraina. Doar proiectele din industria de apărare au un aport semnificativ la creșterea PIB, dar asta nu e suficient (...) Apoi există o fiscalitate excesivă, care are legătură cu corupția la nivelul autorităților guvernamentale. Ca să nu mai vorbim de fondurile europene de care economiile statelor membre beneficiază din plin”, a precizat, printre altele, profesorul Kolisnyk în explicația sa. 

R Moldova: Proiectul referendumului pro-UE pe ordinea de zi a Parlamentului

Biroul permanent al Parlamentului a aprobat recent ordinea de zi a ședințelor plenare pentru perioada 16-31 mai 2024, în care figurează și examinarea proiectul de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican constituțional din 20 octombrie, transmite publicația Vocea Basarabiei.

Alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, iniţiat de președinta Maia Sandu, vor fi organizate în aceeaşi zi, pe 20 octombrie 2024.

Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. 

Curtea Constituțională a Moldovei a anunțat că rezultatele referendumului iniţiat de Maia Sandu vor avea putere legislativă supremă şi nu va mai fi nevoie de un vot suplimentar în Parlament. 

Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Research”, la comanda WatchDog, dat publicităţii în aprilie a.c. la Chişinău, arată că în cazul desfăşurării unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 56,5% dintre alegători ar vota pentru, iar 25,2% – contra. În cazul alegerilor prezidenţiale, actuala preşedintă Maia Sandu ar fi votată de 35,1% din totalul respondenţilor, în timp ce liderul pro-rus Igor Dodon, ar obține 15,8% din voturi.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Nika Tepnadze - Georgia;

Lohvyn Daniil - Ucraina;                                                                                             

Laura Stoica - R. Moldova 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei      

Patriot, aruncat pe masa electorală. Iresponsabilitatea președintelui (SpotMedia) - Bani de la stat pentru „nimic”. Cât ne costă sporurile ilegale. Economist: „Spitalele au nevoie de aceste sume” (Ziare.com) - Noaptea ca asigurații. Cum ajung pacienții cu bilet de trimitere să-și facă RMN la o clinică privată la 4 dimineața (PressOne) - REPORTAJ VIDEO Cum arată viața cu mai puține păcănele pe Valea Prahovei, după decizia Guvernului. Și ce oraș și-a crescut populația la 15.000 de locuitori (HotNews.ro)

Mutarea inteligentă a României prin care să obțină totul donând Patriot Ucrainei. Expert: „Ar fi ca un CASCO față de un RCA” (Adevărul)

România va oferi Ucrainei un sistemPatriot, decizie care va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Decizia provoacă dezbateri intense, iar Federația Rusă a profitat pentru a lansa noi amenințări la adresa României. Ce de făcut?

„Adevărul” a încercat să găsească un răspuns la această provocare și a apelat la un expert în securitate recunoscut și la unul dintre cei mai apreciați generali români.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Syracuse University, și generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, susțin că suntem datori să ajutăm Ucraina, dar trebuie să apărăm și interesele țării și să obținem, la rândul nostru, garanții de securitate din partea SUA și sprijin financiar european pentru industria de apărare.

Patriot, aruncat pe masa electorală. Iresponsabilitatea președintelui (SpotMedia)

Tema nu este adecvată unei dezbateri publice, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu. În opinia sa, discuția despre eventuala livrare a unui sistem Patriot de către România Ucrainei este de maximă importanță și ea nu poate fi purtată decât de foarte buni cunoscători ai tuturor coordonatelor. Nu este un subiect adecvat pentru o dezabatere publică pentru că presupune cunoștinte militare cu mult peste ceea ce dețin imensa majoritate a cetățenilor, jurnaliștilor și politicienilor.

Asemenea decizii se iau după analize de mare finețe și se comunică explicat și argumentat cât mai bine pe înțelesul publicului cu asumarea faptului că o parte va fi dezamăgită, va reacționă rău.

Ministrul Apărării nu prea vrea să dea nimic, premierul Ciolacu face tot felul de volte și nu spune ce vrea, dacă nu cumva chiar nu știe, dl Iohannis a revenit din SUA de zile bune și nu a considerat necesar să facă nicio declarație.

Iar restul politicienilor zic și ei ce-i duce capul: să nu rămânem fără apărare, să nu supărăm Rusia, toți cu atenție mare la electoratul de tip AUR.

Decizia trebuie luată în CSAT. Doar că data ședinței CSAT nu a fost încă stabilită. Dl Iohannis nu se grăbește în timp ce tema este hărtănită electoral, astfel încât decizia finală, oricare va fi ea, să fie și mai greu de acceptat, mai scrie jurnalista SpotMedia.

Bani de la stat pentru „nimic”. Cât ne costă sporurile ilegale. Economist: „Spitalele au nevoie de aceste sume” (Ziare.com)

Ministerul Finanțelor se pregătește să-i prezinte premierului Marcel Ciolacu o listă cu bugetarii care primesc sporuri pentru „activitatea de atragere a fondurilor europene”. În baza unei analize de competență, vor rămâne cu acest venit doar acei funcționari care au și rezultate în proiectele finanțate de Uniunea Europeană. 

Mai exact, cine nu a adus bani europeni sau are proiecte care stau pe loc riscă să piardă aceste sporuri, încasate inclusiv de primari de comune. În unele situații, încasarea acestor sporuri reprezintă jumătate din salariul brut al unui bugetar.

Curtea de Conturi a constatat, însă, că mai multe instituții au acordat sporuri nelegale în valoare de milioane de lei, iar beneficiarii acestora ar trebui să le restituie cât mai rapid, în caz contrar, pot ajunge în fața procurorilor.

Județe precum Brașov, Timiș, Bistrița-Năsăud, Gorj, Prahova, Constanța, Ilfov au înregistrat alocarea unor sporuri nelegale privind „activitatea de atragere a fondurilor” europene sau mărirea indemnizației de hrană pentru bugetari în mod necorespunzător, arată cel mai recent raport al Curții de Conturi, consultat de ziare.com. 

Noaptea ca asigurații. Cum ajung pacienții cu bilet de trimitere să-și facă RMN la o clinică privată la 4 dimineața (PressOne)

Cât de greu este să-ți faci un RMN în România când ești asigurat la sistemul public de sănătate? 

Practica ultimilor ani arată că în multe cazuri pacienții așteaptă și câte trei luni de zile. Sunt însă și cazuri în care pacienții cu bilet de trimitere de la medicul specialist beneficiază de servicii de imagistică doar pe timp de noapte. Se întâmplă în București, la clinica privată Sanador, care are încheiat contract de colaborare cu Casa Națională de Sănătate. 

Surse din interiorul Casei spun la PressOne că, între varianta de a aștepta mai multe luni și cea de venit la 04:00 dimineața, „e mai bine pe timp de noapte.”

Astfel, cu ce soluție rămân pacienții asigurați la sistemul public de sănătate și care au nevoie de un RMN? PressOne a documentat traseul unui pacient către RMN făcut pe timp de noapte și a descoperit că situația persistă și în prezent. 

REPORTAJ VIDEO Cum arată viața cu mai puține păcănele pe Valea Prahovei, după decizia Guvernului. Și ce oraș și-a crescut populația la 15.000 de locuitori (HotNews.ro)

La final de aprilie, cu patru zile înainte să intre în vigoare legea care închide păcănelele în localitățile care au mai puțin de 15.000 de locuitori, HotNews.ro a fost pe Valea Prahovei, în centrul din Bușteni și din Breaza. Angajații din cele zece săli în care a intrat echipa au spus atunci că încă nu exista niciun plan de închidere. Reporterii au revenit după Paște, când legea era în vigoare.

La Bușteni, angajații speră să se redeschidă aparatele, în timp ce jucătorii sunt trimiși în online cu „bonusuri”. 

În centrul din Breaza, pe o distanță de 550 de metri, am găsit șapte săli cu sloturi.

Orașul are 14.800 de locuitori, conform INS. Însă Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) a transmis recent către primăria orașului un document care atestă că sunt peste 15.000 de oameni. Mai exact: 15.196, conform unei adeverințe pe care ne-au arătat-o cei de la Loteria Română. 

Luptătoarele din România au luat fața băieților în calificările olimpice. După Andreea Ana, Krista Incze și Cătălina Axente și-au câștigat și ele biletele pentru Jocurile Olimpice. La băieți, Alin Alexuc este singurul luptător care va reprezenta Romănia la Paris

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a aflat marți într-o vizită-surpriză la Kiev, în timp ce Rusia își intensifică atacurile în vecinătatea orașului ucrainean Harkiv. Presa internațională analizează șansele Ucrainei de a rezista în fața a ceea ce pare a fi începutul unei noi ofensive rusești la scară largă.

”A doua invazie rusă este mai rea decât prima, spun cei evacuați din regiunea Harkiv”, potrivit The Washington Post.

”Este, la Harkiv, preludiul unui asalt major rusesc sau o simplă diversiune?” Iată întrebarea pusă de Süddeutsche Zeitung.

”Numeroase victime, străzi distruse: din 10 mai, trupele ruse se apropie de Harkiv. Dar nu este clar dacă chiar încearcă să ia acest oraș de un milion de locuitori. Sau dacă ofensiva urmărește un alt obiectiv. (...)

Și Moscova continuă să-și adune oamenii pentru a umple frontul. Potrivit surselor ruse citate de presa din exil, ar trebui mobilizați cel puțin 300.000 de soldați suplimentari. Kievul ar trebui să solicite și el 250.000 de recruți suplimentari, asigură fostul comandant-șef al armatelor ucrainene, Valeri Zalujnîi – dar, deocamdată, se pune problema doar a zece noi brigăzi, adică în jur de 50.000 de oameni”.

Potrivit Le Monde, Rusia spune că „a avansat adânc în apărarea ucraineană” la Harkiv, informațiile ucrainene spun că situația se stabilizează.

”Deși această ofensivă nu este o surpriză, semnele de nepregătire provoacă deja controverse în cadrul forțelor ucrainene”.

Și Financial Times scrie că ”oficialii și analiștii ucraineni au anticipat de mult un atac dinspre regiunea Belgorod a Rusiei peste graniță către Harkov, după ce au observat o concentrare mare de trupe rusești în zonă. Se crede că această creștere a operațiunilor este menită să exploateze avantajul Moscovei în armament și forță umană înainte de sosirea ajutorului militar al SUA și a eforturilor extinse de mobilizare ale Ucrainei, așteptate în această vară”.

Doar una dintre probleme...

BBC transmite că, ”în timp ce viteza de livrare a muniției și armelor americane a fost pe ordinea de zi a întâlnirii dintre Antony Blinken și guvernul ucrainean, aceasta este doar una dintre problemele crescânde ale Kievului.

Situația de pe linia frontului s-a transformat dramatic de la un impas relativ la o ofensivă rusă majoră, în doar o săptămână.

Ucraina a mutat puținele trupe de rezervă de care dispune pentru a încerca să rețină o nouă ofensivă rusă în nord-est. Până acum, se luptă.

Cincizeci de mile pătrate de teritoriu, cândva eliberat, au fost pierdute până acum, peste 30.000 de luptători ruși s-au alăturat atacului”.

”Blinken vizitează Kiev în timp ce Rusia intensifică ofensiva militară”, titrează USA Today.

Ziarul comentează că ”Ucraina se confruntă cu o perspectivă sumbră. Dar dacă aliații săi alimentează stocurile de muniții ucrainene, ajută la stabilirea unor baze solide de antrenament și fac investiții industriale pentru a susține efortul militar, atunci ofensiva de vară a Rusiei poate fi absorbită, iar Ucraina va avea spațiu de respiro. Un spațiu de care are nevoie pentru a recâștiga inițiativa”, spune un analist militar citat de USA Today.

Și, după cum informează CBS News, ”între timp, președintele rus Vladimir Putin plănuiește să facă o vizită de stat de două zile în China săptămâna aceasta, a anunțat Ministerul chinez de Externe. Beijingul a susținut Moscova din punct de vedere politic în război și a trimis mașini-unelte, electronice și alte articole considerate ca susținând efortul de război al Rusiei, dar fără a exporta efectiv armament”.

Un sondaj Eurobarometru indică o participarea activă a tinerilor la viața civică și democratică înainte de viitoarele alegeri europene. Sondajul a fost publicat luni, 13 mai, de Comisia Europeană și arată că că 64 % dintre tineri își declară intenția de a vota.

Sondajul Eurobarometru ”Tineretul și democrația”  a fost realizat între 3 aprilie și 12 aprilie 2024, vizând un eșantion reprezentativ de 26,189 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din toate cele 27 de state membre. 

Sondajul a arătat că mulți tineri sunt activi și implicați: 64 % au declarat că au participat la activitățile uneia sau mai multor organizații în ultimele 12 luni.

În plus, 48 % au raportat că au participat la acțiuni cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la o manifestare sau trimiterea unei scrisori unui politician.

În special, tinerii au fost activi pe teme legate de drepturile omului (34 %), schimbările climatice și mediu (33 %), sănătate și bunăstare (29 %) și drepturi egale, indiferent de gen, rasă sau sexualitate (29 %).

Tinerii consideră, în general, că sistemul educațional i-a pregătit bine pentru unele dintre provocările cu care se confruntă. De exemplu, 73 % au declarat că sistemul de educație i-a înzestrat cu competențele digitale necesare pentru a identifica dezinformarea. Iar 72 % au declarat că educația lor i-a învățat să se ocupe de mediu.

În cele din urmă, sondajul a arătat că tinerii continuă să aibă o perspectivă europeană.

Peste 43 % au participat la o activitate în altă țară din UE. Exemple tipice în acest sens includ studiile sau formarea (16 %), voluntariatul (12 %) sau munca (12 %).

Aproape jumătate dintre tinerii intervievați (49 %) afirmă că sunt conștienți de oportunitățile de finanțare oferite de Erasmus +, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport. În plus, 67 % dintre tineri consideră că UE are un impact, cel puțin într-o anumită măsură, asupra vieții lor de zi cu zi, în timp ce 26 % afirmă că nu, iar 7 % nu știu.

Remarcabil este faptul că tinerii români se află chiar pe primul loc în UE în ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile europene din 9 iunie. Mai bine de trei sferturi, mai exact 78%, spun că va merge la vot, spre deosebire de Luxemburg, unde vor merge mai puțin de jumătate (41%).

Mai mult, tinerii români se află pe primul loc și în ce privește participarea la o acțiune menită a schimba societatea – 57% dintre ei spun că au făcut-o. Cât privește competența de a identifica dezinformarea, tinerii români sunt din nou, cei mai optimiști din Europa: 80% se consideră pregătiți, cu 7 puncte peste media europeană.

Să recunoaștem, rezultatele sondajului pot fi surprinzătoare în privința tinerilor români. Dar rămâne de văzut în ce măsură vor fi confirmate, la 9 iunie.

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului. 

Sindicatele cer reducerea taxării muncii. Dar, situația bugetului face imposibilă o astfel de măsură. În această situație, creșterea productivității ar duce la o creștere sustenabilă a salariilor.

La începutul săptămânii, o centrală sindicală a cerut în stradă reducerea contribuțiilor sociale plătite de salariați. Angajații statului au descoperit și ei că 42% din salariul brut merge la stat. Este pentru prima oară de după anul 1989 când sindicatele cer reducerea contribuțiilor sociale și impozitului atașat salariului. De obicei, această cerere venea din partea mediului de afaceri. Antreprenorii au solicitat guvernelor, de-a lungul timpului, să reducă taxarea muncii, dar niciodată nu „a fost momentul”.

Cu atât mai mult acum când situația bugetului este complicată șansele de reducere a cotei de contribuții sunt reduse. În mod normal, guvernele ar fi trebuit să facă o politică economică anticiclică. Adică, în momentul în care economia creștea, taxele să crească și deficitul bugetar să fie cât mai mic. Atunci când apare o încetinire a creșterii economice sau semnele unei crize, taxele și impozitele ar trebui scăzute pentru a putea da un impuls de creștere economică.

Din păcate, guvernele României au făcut deficite bugetare mari atunci când economia creștea, nu au asigurat spațiu fiscal și din această cauză atunci când era mai mare nevoie de reducerea fiscalității măsurile de acest fel nu se puteau lua din cauza deficitului bugetar mare.

Desigur, toată lumea și-ar dori o reducere a taxării muncii și antreprenorii, și sindicatele, chiar și guvernul. Dar, situația precară a bugetului nu permite o scăderea nivelului contribuțiilor. Unde s-ar putea reduce taxarea? La contribuțiile de asigurări sociale care sunt în cuantum de 25% din salariul brut? Este posibil dar acest lucru ar însemna, în același timp, o contribuție mai mică luată în calcul pentru viitoarea pensie și încasări bugetare mai puține pentru plata actualelor pensii. S-ar putea reduce contribuția de asigurări sociale de sănătate, de 10% din salariul brut? Da, dar reprezentanții sistemului de sănătate se plâng de subfinanțare. În fine, s-ar putea reduce contribuția asiguratorie pe muncă taxată acum cu o cotă de 2,25%? Se poate, dar fondul pentru plata asigurărilor de șomaj ar scădea.

Să facem câteva calcule. În luna februarie a.c., salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8.000 de lei. Un nivel al taxării de 25% pentru contribuția de asigurări sociale înseamnă că dintr-un salariu mediu se asigură plata unei pensii de aproximativ 2.000 lei, mai puțin decât pensia medie. Pentru plata unei pensii de 4.000 lei este nevoie de contribuțiile sociale aferente de două două salarii medii și așa mai departe.

Ce arată acest calcul? Că dacă privim în mod sustenabil sistemul de pensii este nevoie ca salariile să crească pentru a permite mărirea pensiilor. Problema este că în România situația este atipică. Pe de o parte, pentru că există între 1,5 și 2 milioane de angajați care încasează salariul minim, ceea ce înseamnă o contribuție aferentă de 825 lei. Acest calcul arată că pentru plata unei pensii medii este nevoie de contribuțiile adunate de la trei salarii minime. Este un dezechilibru care nu poate fi rupt decât prin crearea de noi locuri de muncă sau prin joburi mai bine plătite.

Pe de altă parte, în România doar „fraierii” plătesc contribuțiile sociale. De exemplu, unele companii de stat au acumulat datorii foarte mari la bugetul asigurărilor sociale, datorii pe care nu le-au mai plătit. De asemenea, există o mulțime de categorii profesionale, care din diverse motive nu plătesc contribuțiile pentru pensii. Sunt așa-numiții pensionari speciali care au contribuții de asigurări sociale extrem de mici sau nu plătesc deloc.

După cum se poate vedea, sistemul de pensii este subfinanțat. El poate fi echilibrat prin crearea de noi locuri de muncă sau prin creșterea productivității și implicit a salariilor. Până atunci, discuția despre reducerea taxării muncii nu este de actualitate.

Atragerea investițiilor în România și internaționalizarea afacerilor locale sunt obiective importante pentru creșterea economiei. Misiunile comerciale, vizitele oficiale, pilotarea investitorilor sunt mijloace pe care instituțiile de stat le folosesc pentru a face conexiuni între mediile de afaceri din România și din economiile dezvoltate.

Invitat la Esențial: Rareș-Ștefan Burlacu, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE)

Orice formă de protest era interzisă în perioada comunistă, iar consecințele puteau fi foarte grave pentru cei care se încăpățânau. Securitatea intervenea și folosea o gamă extinsă de metode, de la așa-numită „destrămare a anturajului”, până la internarea forțată în spitale de psihiatrie. Cine era „nebun” să se opună regimului communist în această situație și ce puteau păți astfel de persoane?

Antreprenoriatul reprezintă visul multor persoane care își doresc mai mulți bani, libertate financiară sau, pur şi simplu, să își gestioneze singuri timpul de munca. Însă, toate acestea presupun să îți gestionezi singur taxele și impozitele, să depui declarațiile legale la timp și să ții o evidență contabilă foarte riguroasă sau să apelezi la companii specializate.

 Este un întreg şi complex proces care poate părea complicat pentru cineva la început de drum. Cum este cel mai bine să ne organizăm din punct de vedere fiscal, ce trebuie să știm și ce obligații avem de plătit dacă suntem agenți sau brokeri de asigurare? 

Invitată la Ora de risc: Veronica DUȚU, Expert contabil și antreprenor, UNIONCONT Expert

Sfindând avertismentele Rusiei, Republica Moldova și UE intenționează să semneze săptămâna viitoare un acord de securitate. Chisinaul va spori schimbul de informații cu cei 27, va efectua exerciții militare comune și va fi inclus în sistemul de achiziții de arme al Uniunii. 

Proteste masive la Tbilisi. Legea agenților străini a trecut

Parlamentul georgian a adoptat un controversat proiect de lege privind „agenții străini". Legea trece în pofida unor manifestații masive ale opoziției. UE, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie, a declarat în repetate rânduri că proiectul de lege ar putea pune în pericol integrarea ulterioară în blocul comunitar. 

Statele membre vor externalizarea migrației pe modelul Italia-Albania

19 state membre ale UE elaborează o scrisoare comună prin care solicită Comisiei Europene transferul procedurilor de migrație în afara teritoriului comunitar, pe modelul Italia-Albania. Planul guvernului de la Roma de a construi centre de primire în Albania pentru migranţii care vin pe mare ar putea fi un model pentru acorduri între Uniunea Europeană şi ţări terţe.

Covorul roșu se întinde la Cannes. Start festivalului

La Cannes începe in aceasta seara a 77-a ediţie a Festivalului internaţional de film, cel mai mare festival de acest gen din lume. Peste 35.000 de festivalieri sunt aşteptaţi pe Croazetă până pe 25 mai, ziua în care se va decerna mult-râvnita Palme d’or şi restul palmaresului. Sunt 3 filme românesti în selectia oficialà : unul în competia mare, alte 2 în selectii paralele.    

Jurnal de știri cu Dan Andreșescu

Jurnal de știri

Învăţaţi franceza cu Caroline, o tînără care vine din Montreal. Suntem la Kris care este vânzător de vinuri în arondismentul 3 din Paris. Kris îi va arăta cum trebuie degustat vinul.

Cum alegi vinul in funcţie de meniu ?

Les recommandations de Kris :

Caroline a dégusté 3 vins rouges. On a commencé par le plus léger et on a fini sur le plus puissant :

Întrebarea formulată de Caroline

Caroline :Est-ce qu’on peut mélanger différents vins dans un repas : commencer par le blanc, aller ensuite vers le rouge ?

Kris :J’imagine que vous devez dire ça par rapport au proverbe français qui est bien connu, qui est : « Blanc sur rouge, rien ne bouge ; rouge sur blanc, tout fout le camp ». Enfin, pour moi, je ne suis pas d’accord avec ça…

La seule chose, encore une fois, c’est de boire bon, avec modération, et il ne se passera rien !

Linkuri utile:

La cave du Barav : http://www.lebarav.fr/la-cave.html

Les accords mets-vins : http://www.toutlevin.com/accords-mets-et-vins

Învăţaţi franceza cu Caroline, o tînara din Quebec de 26 de ani care este in stagiu la Paris la Oficiul franco-quebecois pentru tineret. Caroline ştie că Franţa este renumită pentru vinurile ei, dar nu ştie cum să aleagă un vin bun. Suntem la magazinul de vinuri Barav, nu departe de Place de la Republique.

Cum să alegi un vin bun : citeşte eticheta

 1   La dénomination du vin. On rencontre AOC (Appellation d’Origine Contrôlée), AOVDQS (Appellation d’Origine Vin Délimitée de Qualité Supérieure), vin de pays et vin de table.

2    Le millésime est l’année de récolte des raisins et est en général mentionné sur l’étiquette (même si ce n’est pas obligatoire). Seul le champagne fait figure d’exception puisque peu sont millésimés.

3    Le nom du château, du domaine ou de la cuvée est l’élément qui se distingue le plus sur une étiquette.

4    La mise en bouteille : l’embouteillage d’un vin peut se faire au château, dans une coopérative ou sur un site d’embouteillage indépendant.

5    La teneur en alcool du vin. Les vins rosés & blancs secs dépassent rarement 12%, alors qu’un vin rouge aura une teneur en alcool comprise entre 11,5 et 14%. Les vins blancs ont un degré d’alcool qui tourne toujours autour de 14%.

6    Le volume est toujours noté en cl ou en ml. Selon leur contenance, les bouteilles de vin prennent un nom différent : 

    37,5 cl : demi ou fillette 

    150 cl : magnum 

    300 cl : jéroboam ou double-magnum 

    450 cl : réhoboam

Meseriile din domeniul viticol

Le vigneron : personne qui cultive la vigne, depuis la taille jusqu’aux vendanges.

L’œnologue : spécialiste des techniques de fabrication et de conservation des vins.

Le caviste : personne qui fait le commerce de détail des vins et spiritueux.

Le sommelier : personne chargée de la cave et des vins dans un restaurant, expert en accord mets et vins.

Întrebarea formulată de Caroline

Caroline : A partir de quel prix on peut trouver un bon vin ?

Kris : On peut trouver un très bon vin à 5-6 € et avoir quelque chose de vraiment pas bon à 50 €. Pour moi, c'est pas une question de budget. C'est pas le plus important…

Après, il faut faire attention. C'est vrai que des vins à 2-3 €, il faut peut-être un petit peu s'en méfier.

Caroline :Quelles sont les principales régions du vin en France ?

Kris :Alors, en France on a une des plus belles régions aujourd’hui qui est la Bourgogne, et le Bordelais qui sont les plus grosses régions…

C’est les deux plus grosses régions en France, après vous avez d’autres régions qui sont en train de grimper et dans le Languedoc ou dans le Sud-Ouest ou dans la vallée du Rhône, de plus en plus de vignerons qui sont dans ces régions-là travaillent en bio, qui ont pas peur de faire des nouvelles choses, et aujourd’hui ce qu’on cherche maintenant, ben c’est la nouveauté…

Linkuri utile:

Le Barav : http://www.lebarav.fr/accueil.html

Les vins de France : http://int.rendezvousenfrance.com/fr/vignobles/home

Dacian Cioloș spune că până acum, campania electorală este moartă. Candidatul REPER la alegerile europarlamentare precizează că una dintre mizele scrutinului din 9 iunie o reprezintă românii din diaspora.

Dacian Cioloș vorbește în interviul acordat RFI despre mizele alegerilor locale și europarlamentare pentru REPER.

Eurodeputatul se referă de asemenea la posibila trimitere de sisteme Patriot din România în Ucraina.

Candidatul REPER îl critică pe de altă parte pe premierul Marcel Ciolacu, pentru declarațiile sale despre supraimpozitarea muncii în România.

Dacian Cioloș îl acuză de populism pe Marcel Ciolacu și le cere românilor să nu mai voteze gogoși, mici și bere.

Jurnal de știri

Portalul de știri hocu.ba face o trecere în revistă a celor mai bune râuri din Bosnia Herțegovina pentru rafting, un sport pentru amatorii de senzații tari, peisaje sălbatice, dar și de gastronomie tradițională sau de un sejur în cele mai pitorești zone rurale ale țării. Râurile din această țară sunt considerate cele mai bune și spectaculoase din Europa pentru practicanții acestui sport:

Astfel, râul Neretva oferă un traseu de coborâre de nu mai puțin de 23 km lungime, printre canioane magnifice și nenumărate cascade, la capătul căruia se află o plajă foarte apreciată de turiști. Gradul de dificultate este moderat, fiind recomandat tuturor categoriilor de vârstă.

Cursul superior al râului Una, cu apele sale limpezi, a fost declarat Parc Național și este un adevărat paradis pentru cei care iubesc natura. Coborârea durează cca 3 ore, pe parcursul ei fiind prevăzute mai multe popasuri pentru amatorii de sărituri de la înălțime.

Canionul râului Tara este considerat al doilea cel mai adânc canion din lume, după cel din Colorado, Statele Unite. Pe traseu există un camping special conceput pentru amatorii de rafting.

Unul din cele mai spectaculoase locuri pentru rafting din lume este fără îndoială Banja Luka, al doilea cel mai mare oraș al țării, situat pe râul Vrbas. Este un râu montan rapid, care trece prin mai multe zone sălbatice, cu cascade înalte, unul din cele mai frumoase din Europa. 

Dalmatia Tower, cea mai înaltă construcție din Croația

Cea mai înaltă construcție din Croația, Dalmatia Tower, a fost inaugurată recent în orașul Split, cu ocazia Zilei oficiale a orașului, transmite publicația 24sata.hr.

Clădirea măsoară 135 de metri înălțime, are 30 de etaje  și dispune de 214 camere, birouri și apartamente, precum și de o piscină interioară, situată la etajul 17. Există aici de asemenea o mare sală de conferințe, un centru Spa cu saună și un centru de fitness, deschis non-stop.

Turnul a fost conceput de arhitecul Otto Barić, deținător a două premii internaționale importante:  European Property Awards la categoria cea mai bună soluție arhitecturală pentru construcția de turnuri comerciale și  International Property Award pentru cel mai bun proiect de dezvoltare.

Hotelul AC, care face parte din portofoliul  Marriott International, a început să funcționeze în această clădire încă din luna iulie a anului trecut.

Serbia: A început campania electorală pentru alegerile locale

În campania pentru alegerile locale prevăzute pentru luna iunie în Serbia, partidele de opoziție își vor axa mesajul pe lupta împotriva corupției, scrie portalul de știri n1info.rs.

 ”Belgradul a devenit centrul european al spălării banilor. Potrivit studiilor experților noștri, în fiecare an 640 de milioane de euro din bugetul capitalei se pierd ca urmare a actelor de corupție, în special prin atribuirea de contracte pe criterii dubioase, netransparente. Între timp drumurile sunt într-o stare catastrofală, transportul public a devenit un coșmar, poluarea atinge cote nemaiîntâlnite... Acestea sunt problemele pe care suntem hotărâți să le rezolvăm”, a declarat Miloš Pavlović, președintele partidului Mișcarea națională a Serbiei, candidat din partea opoziției pentru postul de primar al Belgradului.

El a subliniat că prioritatea absolută trebuie să fie eliminarea pentru totdeauna a licitațiilor publice trucate și stabilirea de prețuri de referință pentru toate apelurile publice de ofertă.

Potrivit lui condițiile electorale pentru actualul scrutin sunt mult mai bune față de cele de cel din decembrie anul trecut, când, după cum se știe, fraudele electorale au scos mii de oameni în stradă, iar protestele lor susținute au dus până la urmă la decizia de a repeta alegerile.

Muntenegru: Deficitul comercial explodează

Deficitul comercial a crescut dramatic în perioada ianuarie-martie a acestui an, în condițiile în care exporturile au scăzut cu 31,2% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au crescut cu 3,9%, reiese din datele Institutului național de statistică Monstat citate de publicația Vijesti.

Deficitul a ajuns astfel la un nivel record de 708 milioane de euro.

Una in principalele cauze ale acestei evoluții o reprezintă scăderea exporturilor de energie electrică, de la 126, 2 milioane de euro în perioada ianuarie-martie 2023, la numai 26,5 milioane de euro în aceeași perioadă din acest an, datorită situației hidrologice din bazinele hidrocentralelor și a scăderii prețurilor pe bursele internaționale.

Creșteri importante ale importurilor s-au înregistrat la vehicule rutiere (de la 66 milioane de euro, la 86,5 milioane de euro), echipamente industriale (de la 13, 2 la 17,8 milioane de euro), echipamente pentru telecomunicații (de la 26 la 31 de milioane de euro), echipamente medicale (de la 44,3 la 54,7 milioane de euro) etc.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;                                                                                   

Jelena Bistrović - Croația;

Daria Marković - Serbia;   

Mia Kruẑić - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei