Jurnal RFI

Principalul subiect care se regăsește azi în presa locală este investigația publicată de Recorder despre averea primarului PNL din Sinaia, Vlad Oprea, care conduce orașul de 20 de ani, și despre mai multe afaceri controversate în care este implicat numele edilului prahovean.

„Cartelul din Carpați” este o investigație la care au lucrat mai bine de un an jurnaliștii Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele și David Muntean despre primarul liberal din Sinaia Vlad Oprea și conexiunile de la vârful PNL.

Un castel din Franța, un palat de o mie de metri pătrați ridicat în mijlocul unei rezervații de arhitectură, o stradă construită pentru un singur om, licitații trucate, onomastici serbate în vile de protocol ale statului, sub paza militarilor SPP. Toate într-o singură poveste pe care o puteți urmări pe site-ul recorder.ro.

Vizita președintelui Iohannis în SUA este dezbătută în SpotMedia de Ioana Ene Dogioiu - Domnul Goe la Washington. Ca să nu mai blocheze NATO în continuare, Consiliul Atlantic din SUA și Joe Biden i-au promis lui Goe Iohannis un premiu de consolare, de mare prestigiu (Distinguished International Leadership Award), și o întâlnire în Biroul Oval.

Mai în glumă, mai în serios, aceasta pare să fie rațiunea din spatele escapadei americane a dlui Iohannis. Cu siguranță că temele majore ale unei asemenea întâlniri la cel mai înalt nivel ar fi trebuit să țină de interesul național, mai ales în contextul dat. Dl Iohannis a și încercat, de altfel, să îi dea această conotație cu o transparență total nespecifică în privința sistemului Patriot pe care România ar putea să-l trimită în Ucraina.

Și Alina Mărculescu Matiș scrie în Panoramacă vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, unde a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la funcția numărul unu din NATO, dar și despre scenariul ca România să furnizeze Ucrainei un sistem Patriot, a readus în atenția publică jocurile politice care se dau, lunile acestea, pentru ocuparea rolurilor de la vârful Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

Aici, decisive vor fi nu doar discuțiile din interiorul NATO, înainte de și în timpul summitului din iulie, ci și rezultatele alegerilor europarlamentare din iunie și felul în care se vor împărți funcțiile de top din UE, a explicat pentru Panorama Doru Franțescu, directorul EU Matrix și unul dintre cei mai experimentați români de la Bruxelles.

De ce candidații anti-Nicușor Dan se vor lupta între ei până la capăt? Dan Tăpălagă face în G4media poza de moment la debutul campaniei.

Start furat de Ciucă, hop și Ciolacu.

Candidații la alegerile locale și la Parlamentul European intră, începând de joi, în linie dreaptă. Campania electorală oficială începe pe data de 9 mai. Toate privirile sunt îndreptate spre București, unde Nicușor Dan pare a fi, în acest moment, favorit în sondaje. În tabăra anti-Nicușor se află nu mai puțin de patru candidați care se luptă între ei: Gabriela Firea (PSD), Cristian Popescu Piedone (PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu), Sebastian Burduja (PNL) și Mihai Enache (AUR). Din cauza fragmentării votului, șansele lui Nicușor Dan de a obține un al doilea mandat cresc semnificativ.

Așa cum arată sondajele în prezent, este de așteptat ca Bucureștiul să se îndrepte către un rezultat previzibil. Deși Gabriela Firea își desfășoară campania serios, zi de zi, pe teren și în mediul online, distanța care o separă de Nicușor Dan cu doar o lună înainte de vot este dificil de recuperat, dacă nu aproape imposibilă.

O eventuală victorie a lui Nicușor Dan la București nu va fi însă, așa cum am subliniat în repetate rânduri, o tragedie pentru liderii PSD și PNL. Dimpotrivă. Ciucă și Ciolacu se vor bucura că nu apare un rival intern, supra-legitimat cu votul popular, care să le pună lor în pericol pozițiile de lider.

Ce înseamnă jaf ca-n codru? Oficial - între 50 și 100 de milioane de lei anual scrie Europa Liberăcare a vrut să afle, oficial, datele referitoare la confiscările de mijloace de transport folosite la furtul din păduri și la cantitatea totală de materiale lemnoase confiscate. Care sunt concluziile anchetei aflați de pe site.

Kazakhstanul schimbă legea și impune pedepse foarte dure pentru producerea și traficul de droguri. Producerea a 100 de grame de stupefiante se va pedepsi cu închisoarea pe viață. Între timp, premierul slovac, Robert Fiko, care a mers în vizită la Baku spune că vrea ca țara sa să fie o punte între Azerbaidjan și Uniunea Europeană. 

Revista presei Europa Plus:

”Fără milă. În Kazahstan, pentru producția și distribuția de droguri, fără prescripție medicală, se aplică închisoare pe viață - sancțiune penală,” este un titlu din publicația time.kz.

„Deputații au propus modificarea Codului Penal pentru a prevedea sancțiuni separate pentru producerea, prelucrarea, achiziția, depozitarea, transportul și expedierea ilegală a stupefiantelor. Totodată, se propune ca producerea de droguri să fie considerată drept cea mai periculoasă infracțiune, iar deputații au mărit pedeapsa minimă posibilă pentru trafic de droguri de la 10 la 15 ani.”

„Pentru producerea a mai mult de 100 de grame de droguri riscați închisoare pe viață!” avertizează deputata care a inițiat legea.

Trei grupuri de criminalitate organizată au fost eliminate în țară anul trecut, iar un alt grup de crimă organizată a fost desființat anul acesta. Au fost urmăriți penal 14 participanți, inclusiv 13 străini - cetățeni ai Ucrainei, Republicii Moldova și Armeniei.

Anul acesta,  autoritățile kazahe au desființat 31 de laboratoare clandestine și au confiscat peste 10 tone de substanțe folosite la producerea drogurilor ceea ce a împiedicat producerea a 3 milioane de doze individuale”, mai scrie publicația kazahă.

Robert Fiko în Azerbaidjan: Slovacia vrea  să devină o punte între Azerbaidjan și UE

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, au semnat o înlegere prin care cele două țări vor colabora în domeniul apărării, citim în trend.az. Robert Fico a fost în vizită la Baku. 

Azerbaidjanul și Slovacia au început deja negocieri specifice privind crearea de site-uri comune de producție în industria de apărare.

Agenția azeră Azertag redă și declarația lui Robert Fico potrivit căreia Slovacia este pregătită să devină o punte între Azerbaidjan și Uniunea Europeană. 

„Vrem să prezentăm Uniunii Europene situația obiectivă din Azerbaidjan”, a spus Robert Fico.

Marș în Armenia pentru a împiedica trasarea graniței cu Azerbaidjanul

Azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană, scrie despre marșul condus de șeful eparhiei Tavush, din nord estul țării, Preasfințitul Bagrat, pentru a împiedica guvernul de la Erevan să traseze frontiera cu Azerbaidjanul fără referendum. Delegația monseniorului se deplasează pe autostrada Sevan (nord-estul Armeniei) și ajunge în capitala Erevan pe 9 mai. 

„Au început această luptă pentru a forța guvernul să pună capăt procesului de demarcare care, potrivit protestatarilor, se desfășoară fără respectarea normelor și acordurilor internaționale. Demarcarea este considerată a fi o concesie unilaterală,” scriu jurnaliștii armeni. 

„Toți vrem să avem o graniță, cine a spus că nu vrem să avem o graniță? Dar aceste principii trebuie respectate pentru a avea o graniță. Și în al doilea rând, dacă se dorește continuarea demarcării, trebuie să existe un nivel foarte ridicat de încredere reciprocă între cele două țări,” a spus politoloaga Suren Petrosyan care s-a alăturat protestului.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Malgazhdarova Altynay - Kazakhstan;                    

Elvira Ibrahimova - Azerbaidjan;            

Anna Kocharyan - Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Presa internațională continuă să comenteze vizita președintelui chinez Xi Jinping în Franța, Serbia și Ungaria. Comentatorii nu-și ascund scepticismul cu privire la viitorul relațiilor euro-chineze. Ei nu uită să remarce prezența liderului chinez la Belgrad și Budapesta, două capitale în care China este foarte bine văzută.

Euronews transmite că Serbia și China au anunțat că implementează un nou acord de liber schimb la începutul lunii iulie, aprofundând legăturile economice și politice dintre Belgrad și cel mai mare investitor străin al său.

Vučić a spus că acordul „va garanta un viitor” Serbiei, anulând tarifele la aproape 95% din exporturile țării către China în următorii cinci până la zece ani, ”de la mere, la carne de vită”.

După cum constată Financial Times, ”în timpul întâlnirilor sale cu Macron, Xi nu a pus mare preț pe plângerile europene conform cărora subvenționarea excesivă și cererea slabă din China ar putea amenința industria UE prin dumpingul de produse ieftine.

UE este, de asemenea, îngrijorată de relația strânsă a lui Xi cu președintele rus Vladimir Putin și de comerțul în creștere al Chinei cu Rusia, despre care blocul susține că a ajutat Moscova să reziste sancțiunilor occidentale.

Vizitele lui Xi în Ungaria și Serbia – printre cele mai prietenoase țări ale Europei cu Rusia – nu au făcut nimic pentru a înlătura aceste preocupări, spun analiștii”.

„Portavion de nescufundat”

The New York Times amintește că, atunci când liderul Chinei, Xi Jinping, a vizitat ultima dată Estul fost comunist al Europei, în 2016, președintele Republicii Cehe l-a găzduit pentru o vizită de stat de trei zile și a oferit țara sa drept „portavion de nescufundat” pentru investițiile chineze.

Acea navă s-a scufundat de atunci, distrusă de sprijinul Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina. (...)

Între timp, banii chinezi s-au revărsat în Ungaria și Serbia, cimentând legăturile strânse susținute de o precauție comună față de Statele Unite.

Proiectul-far de infrastructură al Chinei în regiune, o cale ferată de mare viteză între Belgrad și Budapesta, a fost încetinit de probleme de reglementare și de altă natură.

Din cele aproximativ 200 de mile planificate, doar aproximativ 60 funcționează după cinci ani de muncă - un ritm lent pentru un proiect pe care Beijingul îl vede ca o parte cheie a programului de infrastructură Belt and Road, inițiativa de politică externă a lui Xi”.

Citeste siFranța - China: Diplomație fără cravată, la o altitudine de 2.115 metri

Ungaria a devenit „calul troian” al Beijingului, critică ziarul de stânga ungar Nepszava, preluat de Courrier International:

Guvernul Orban „acceptă investiții chineze care s-ar putea să nu fie niciodată profitabile, fără să menționeze măcar poliția chineză [care va patrula în curând Budapesta]”. Guvernul ungar „nu abordează doar economic regimul chinez, ci îl consideră un exemplu, la nivel politic – este vorba despre o țară care ajută Moscova în războiul din Ucraina”, continuă cotidianul.

Este iluzoriu să vedem Europa și China ca parteneri, concluzionează și ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopoics:

„Nu ar trebui să ne păcălim: UE este într-o poziție slabă față de China. Pe probleme economice ne putem aștepta ca lucrurile să se calmeze mai devreme sau mai târziu; în cele din urmă, ambele părți au un interes în menținerea legăturilor lor profitabile, iar acest lucru se aplică și reglementărilor de mediu. În ceea ce privește politica internațională, însă, China face ceea ce se potrivește intereselor sale și nu ceea ce Bruxelles sau Washington consideră necesar. Ei nu pot trăi unul cu celălalt, dar nici nu se pot descurca unul fără celălalt. Europa și China sunt prinse într-o relație permanentă, toxică”

Astăzi este 9 mai, Ziua Europei, o zi care celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează lansarea istoricei „Declarații Schuman”, de la 9 mai 1950, care a propus o nouă formă de cooperare politică, pentru a face războiul de neconceput între națiunile Europei. Propunerea lui Schuman este considerată a fi baza pentru ceea ce este acum Uniunea Europeană. Mesajul ”Declarației Schuman”...

Importanța acestei declarații este cu atât mai vizibilă astăzi, când asistăm la o contestare a proiectului european, tot mai vocală, deși departe de a fi majoritară.

Mai întâi de toate, să înțelegem contextul istoric.

Războiul de-abia se terminase. Ruinele erau încă vizibile. Țările Europei făceau eforturi extraordinare pentru reconstrucție și în același timp erau determinate să evite un alt război. Dar și să răspundă de o manieră unitară amenințării comunismului.

Guvernele occidentale erau conștiente că, odată slăbite de un nou conflict, ar fi fost o pradă ușoară pentru Uniunea Sovietică.

Aceasta trebuie să ne dea mult de gândit, celor de azi. Pentru că a fost o primă înțelegere, la nivel politic, a realității că națiunile europene singure nu pot rezista provocărilor, că europenii trebuie să fie uniți.

Așa au ajuns cei de atunci la concluzia că trebuie să pună în comun producţia de cărbune şi oţel, pentru a face imposibil un nou război între Franţa şi Germania.

Azi poate părea simplu, într-o piață unică și într-un spațiu al tuturor libertăților.

Dar în acele vremuri, oțelul și cărbunele însemnau atribute cheie ale suveranității. A fost o primă punere în comun a elementelor de suveranitate. Și procesul de punere în comun a elementelor de suveranitate a continuat, cu fiecare pas făcut înainte de Comunitatea, și apoi Uniunea Europeană.

De la piața unică la politica agricolă comună, de la libera circulație a capitalurilor și a forței de muncă la moneda euro și Spațiul Schengen, de la roaming la emiterea de datorii comune și până la preconizata armată europeană sau spațiul de securitate european.

Acest proces, unic în lume, poate continua sau poate fi încetinit sau bulversat în numele suveranismului. Va aduce aceasta mai multă stabilitate în Europa și va asigura mult dorita pace?

Mai mult ca sigur, fondatorii Proiectului European ar spune că nu.

Iată ce spunea Jean Monet, fondator al Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, considerat unul dintre părinții actualului proiect european:

”Nu va fi pace în Europa dacă statele se vor reface pe baza suveranităţii lor naţionale, cu implicaţiile cunoscute în politică şi protecţionism economic…Statele din Europa nu sunt îndeajuns de puternice pentru a garanta prosperitatea necesară şi dezvoltarea socială pentru popoarele lor.  Iată de ce statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie sau o entitate europeană care să le aducă împreună în cadrul unei construcţii economice comune” .

Iar Jean Monet spunea aceasta în plin război, în 1943, pe când făcea parte din Comitetului Naţional de Eliberare francez.

Putem reflecta la aceste cuvinte, cu o lună înainte de alegerile europene.

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului. 

A început primul Campionat European de mountain bike organizat în România, la Cheile Grădiștei. Evenimentul îi aduce la start pe cei mai cunoscuți rideri din întreaga Europă, inclusiv pe Vlad Dascălu, care își va apăra titlul la cross country olimpic, pe Ede Molnar, campion european la cross country eliminator și pe franțuzoaica Pauline Ferrand-Prevot, multiplă campioană mondială la mai multe discipline de mountain bike.

În urmă cu șapte-opt ani, atunci când economia românească experimenta creșterea salariilor în instituțiile statului, un program care purta chiar și un nume, mult prea pretențios față de scopurile politice evidente, ducea sectorul privat într-o a doua criză a forței de muncă.

Oamenii de afaceri și antreprenorii se plângeau că ritmul de creștere a salariilor din sectorul public îi lasă fără angajați. Cohorte de șoferi, instalatori sau ingineri plecau „pe capete” din sectorul privat și își găseau la stat un loc mai călduț și mai bine plătit decât la firma privată.

Mulți antreprenori și manageri din sectorul economic nu aveau altceva de făcut decât să constate fenomenul și să acuze politica salarială defectuoasă practicată de statul român. Evident, primul reproș care a venit a fost acela că firmele private ar trebui să crească salariile pentru a concura cu instituțiile statului. Dar, sectorul privat era în fața unui fenomen și multe companii, fie că nu au vrut, fie că nu au putut, nu au intrat în acest joc al escaladării salariilor.

Frustrarea a fost, însă, mare pentru antreprenori cu atât mai mult cu cât au știut că ei, prin taxele și impozitele pe care le-au plătit, au finanțat o parte din creșterile de salarii din sectorul de stat. Cu alte cuvinte, oamenii de afaceri au plătit către stat, dar nu și-au mai permis să crească salariile propriilor angajați.

Nu trebuie să generalizăm. Au fost, cu siguranță, firme private care au mărit veniturile salariale, care și-au păstrat angajații, dar acest lucru nu scuză fenomenul în sine, respectiv creșterea rapidă și substanțială a salariilor în sectorul public. O politică economică riscantă care a pus presiune asupra sectorului privat și care a destabilizat financiar multe companii.

A fost al doilea moment complicat în ceea ce privește forța de muncă. Primul a fost exodul muncitorilor români în străinătate devenit un fenomen de masă în special după anul 2007. Atunci, concurența pentru păstrarea angajaților venea de la salariile din vestul Europei. Așadar, companiile private românești au fost nevoite să lupte, mai întâi, indirect cu cele europene, apoi, cu statul.

Acum firmele au ajuns să se concureze între ele pentru a avea suficienți angajați. Recent, am avut un exemplu ilustrativ. Astfel, conform publicației „Ziarul de Bacău”, Ionel Gagu, proprietarul unei companii de construcții din Buzău și președintele Camerei de Comerț și Industrie din același județ, l-a acuzat pe Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri care lucrează cu firma sa la mai multe tronsoane de autostrăzi, că „fură angajați, îndeosebi mecanici de utilaje și șoferi”.

Cu siguranță, omul de afaceri din Buzău știe ce vorbește. Dar, compania băcăuanului Dorinel Umbrărescu este extrem de activă, de câțiva ani, în construcția de infrastructură rutieră din România. Iar pentru a lucra în ritm susținut are nevoie de angajați pe care îi găsește inclusiv la alte companii românești și cărora le oferă salarii mai mari.

Ne întoarcem la salarii. Pare cel mai simplu să ceri firmelor să crească veniturile angajaților pentru a-i păstra. Dar este posibil în fiecare caz? Evident, nu. Sunt firme care nu își pot permite să crească cheltuielile, sunt companii care se află la limita profitabilității și pe care orice mărire a salariilor le poate arunca în zona de pierderi.

Ofensiva companiei deținută de Dorinel Umbrărescu pe piața muncii ne arată că, în acest moment, o firmă de construcții din domeniul infrastructurii este mai profitabilă decât una din sectorul de construcții civile. Soluția pozitivă pentru ambele firme și pentru ambele domenii ar fi aceea a creșterii numerice a forței de muncă în regiune și în țară. Dar, unde să găsești, în România, oameni calificați și dornici să lucreze?

Va ceda Romania Ucrainei sisteme de aparare antiaeriana? A fost subiectul de discutie dintre presedintele Iohannis si Joe Biden, la Casa Alba. Să vedem ce putem să oferim și ce putem primi în schimb, pentru că este inacceptabil ca România să rămână fără apărare, a spus Iohannis care a mai anuntat ca subiectul va fi discutat in CSAT. România a achiziționat cea mai recentă versiune de sisteme PATRIOT dar are functionala o singura instalatie. 

Florin Piersic are septicemie. Medicii spun că starea sa este gravă

Medicii de la Institutul Inimii din Cluj spun ca actorul Florin Piersic are o infecție generalizată în organism, septicemie. Situația sa este gravă iar viata ii este in pericol, considera doctorii. La Cluj i-au fost scoase sondele de la inimă, la București urmează scoaterea protezei de la genunchi, care ii intretin infectia. Actorul este internat acum la Matei Bals. 

Violența împotriva politicienilor germani continuă

Cea mai recenta victima este o senatoare, fost primar al Berlinului. Patru tineri sunt anchetaţi după ce un eurodeputat german a fost bătut şi, ulterior, spitalizat în timp ce lipea postere electorale ale SPD în oraşul Dresda, din estul Germaniei. In context s-au inmultit apelurile prin care se cere o protectie sporita a politicienilor germani.

Flacăra Olimpică a ajuns în Marsilia

Si, după 12 zile petrecute pe mare, la bordul navei Belem, flacăra olimpică ajunge astăzi în Franța. In portul Marsilia, de unde va începe o călătorie prin 65 de teritorii franceze și peste 400 de orașe si se va opri la Paris. 

Jurnal de știri

Borussia a învins și în returul de la Paris, în fața lui PSG, cu același scor înregistrat și la Dortmund, 1-0, și va juca din nou într-o finală de Champions League. Adversara se va decide în această seară după meciul de la Madrid dintre Real și Bayern. Săptămâna trecută cele două echipe au remizat la München, scor 2-2.

Sebastian Burduja propune un tunel subteran care să lege nordul de sudul Bucureștiului. Candidatul PNL la alegeri vorbește de asemenea despre termoficare, piste pentru biciclete și spațiile verzi.

Sebastian Burduja îi cere actualului primar al Capitalei să accepte o dezbatere înainte de alegeri: ”Refuzul dialogului și acest balet, domnule, nu vreau să dezbat, că ne certăm, este infantil și incorect (...). Deci dacă domnul Nicușor Dan nu va accepta o dezbatere, nu poate să ne ceară susținerea ulterioară în Consiliul General, este complet incorect”.

Candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei își prezintă în interviul acordat RFI viziunea pentru București și explică de asemenea de ce apare în unele clipuri electorale pe motocicletă.

Jurnal de știri

Protestele de stradă continuă la Tbilisi și în mai multe alte orașe din Georgia, după ce Parlamentul a aprobat saptamana trecuta în a doua lectură controversatul proiect de lege „a agenților străini”, de inspirație rusească, transmite publicația Georgia Today.

Noi proteste sunt programate pe tot parcursul acestei săptămâni la Tbilisi, Zugdidi, Gori, Kutaisi și Borjomi, în contextul sărbătoririi la 9 mai a Zilei Europei.

Președinta țării Bidzina Ivanishvili, a avut recent o reuniune cu ambasadorii țărilor UE în Georgia, în cadrul căreia ea a solicitat intensificarea eforturilor diplomatice de a bloca respectiva lege, inclusiv prin organizarea de vizite ale unor înalți oficiali europeni la Tbilisi pe tot parcursul lunii mai.

”Rugămintea mea este să organizăm cât mai multe vizite la nivel înalt în această perioadă crucială pentru Georgia, până la sfârșitul lunii mai cel puțin, pentru că în iunie va fi mai dificil, din pricina alegerilor europarlamentare”, le-a transmis ambasadorilor șefa statului georgian.

Proiectul de lege prevede ca organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca agenți străini. Inițiativa vine de la partidul de guvernământ Visul Georgian și seamănă foarte bine cu o lege adoptată în Rusia, care a redus la tăcere vocile opoziției. Președinta țării, aflată în conflict cu guvernul, a promis să se opună prin veto, însă Visul georgian are suficiente voturi pentru a-l depăși. Odată adoptată, legea pune în pericol șansele Georgiei de aderare la UE.

Ucraina: Statut juridic incert pentru ucrainenii din străinătate

Bărbații ucraineni apți de luptă care se află acum în străinătate nu vor fi obligați să revină necondiționat în țară pentru a fi înrolați, a declarat recent Olga Stefanishyna, viceministrul ucrainean integrării europene într-un interviu citat de BBC, secțiunea în limba ucraineană.

Afirmația vine după ce recent guvernul ucrainean a decis încetarea activității serviciilor consulare din străinătate și implicit imposibilitatea prelungirii perioadei de valabilitate a pașapoartelor.

De asemenea, ministerul de externe a anunțat că obținerea de pașapoarte noi nu va putea fi posibilă decât din interiorul Ucrainei, cu excepția pașapoartelor solicitate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii de persoane defavorizate care sunt nevoite să părăsească urgent țara.

Olga Stefanishyna a subliniat în interviul citat că statutul juridic al cetățenilor ucraineni aflați în străinătate va fi discutat cu comisarul european pentru afaceri interne și migrațiune, Ilva Johansson, care va efectua o vizită la Kiev în cursul acestei luni.

”Cetățenii ucraineni, indiferent de sex sau vârstă, nu vor fi obligați la nimic... nu vor fi trimiși cu forța înapoi în țară. Dar trebuie să luăm niște decizii care să țină cont de starea de război, pentru că războiul continuă și trebuie să-l câștigăm”, a spus ea.

Libertatea presei continuă să fie o problemă în R Moldova

Accesul la informație, intimidarea presei și sustenabilitatea economică sunt doar câteva dintre provocările cu care s-au confruntat jurnaliștii și instituțiile media din Republica Moldova în ultimul an, reiese din raportul „Memoriul privind libertatea presei”, realizat de reprezentanți ai principalelor organizații mass media din R Moldova și prezentat în data de 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei, transmite canalul Jurnal TV.

"Nici în ultimul an nu au lipsit derapajele, în special din partea autorităților regionale, manifestate prin răspunsuri întârziate, ignorarea cererilor jurnaliștilor, ori refuzuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracter personal”, se arată în raport

De asemenea, au continuat practicile abuzive și ilegale din partea forțelor separatiste de la Tiraspol în raport cu jurnaliștii, dar și controlul politic asupra furnizorului public regional de servicii media din autonomia găgăuză. Raportul atrage atenția și asupra intimidărilor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor, care au continuat și pe parcursul perioadei de referință.

Totodată, sustenabilitatea economică a rămas o provocare pentru instituțiile media. Încercările de diversificare a surselor de finanțare prin abonamente, publicitate, contribuții private sau prin colectarea donațiilor de la cititori nu sunt suficiente deocamdată pentru a asigura independența financiară a celor mai multe redacții.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nika Tepnadze - Georgia;

Daniil Lohvyn - Ucraina;

Laura Stoica - R Moldova

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Ce urmează după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin? Presa internațională publică primele reacții după ceremonia de la Kremlin. Războiul din Ucraina, relațiile cu Occidentul și China dar și posibilele schimbări din verticala puterii sunt principalele preocupări ale comentatorilor.

BBC transmite că ”după douăzeci și patru de ani, liderul Kremlinului poartă un război împotriva Ucrainei, în care Rusia a suferit pierderi grele. Acasă, în loc să dezvolte democrația, președintele Putin a redus-o. (...)

Este remarcabil să ne gândim că de când Vladimir Putin a venit la putere, America a trecut prin cinci președinți diferiți, iar Marea Britanie a avut șapte prim-miniștri.

După aproape un sfert de secol în conducerea Rusiei, Putin și-a pus cu siguranță amprenta. În trecut, oamenii vorbeau rar despre brejnevism, gorbaciovism sau elținism...”.

Der Spiegel amintește că, înaintea inaugurării noului mandat, Putin a amenințat din nou Occidentul: „Printre altele, președintele rus a ordonat mai multor unități militare să exerseze folosirea armelor nucleare tactice”.

La Stampa a văzut, la ceremonia de la Kremlin, toate ”chipurile regimului, de la Timcenko la violoncelistul Roldughin și puternicul Kirienko, de la regele gazelor Miller la nepoatele secrete ale tiranului. Patriarhul Kirill l-a comparat pe Putin cu cneazul Nevski”.

Potrivit Le Monde, Vladimir Putin consideră „posibilă” o discuție cu Occidentul pe probleme de securitate și stabilitate strategică.

”Rezultatul ofensivei lansate de armata sa la 24 februarie 2022 în Ucraina pare încă incert, iar multe provocări au apărut, între consecințele sancțiunilor occidentale, inflația ridicată și plecarea în străinătate a sute de mii de ruși opuși conflictului”.

CNBC vede drept ”o prioritate imediată pentru noul cabinet modificările fiscale corespunzătoare solicitărilor lui Putin pentru „o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale către cei cu venituri personale și corporative mai mari”. Se așteaptă ca ”Putin să se îndrepte către China în prima sa călătorie în străinătate luna aceasta”.

„Putin este nesățios. După Kiev, va ținti Occidentul”

În timp ce Politico vede la orizont o remaniere a Kremlinului, însă nu se știe cât de departe este dispus să meargă liderul Rusiei în a-și schimba vechea gardă.

”El s-a bazat pe tehnocrați loiali precum prim-ministrul Mihail Mișustin și șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, pentru a menține economia țării pe linia de plutire.

Dar acest mod de a face lucrurile pare din ce în ce mai puțin sustenabil, unii dintre cei mai de încredere ai lui Putin apropiindu-se de, sau chiar depășind șaptezeci de ani.

Printre acestea se numără Lavrov, în vârstă de 74 de ani, și Șoigu, în vârstă de 68 de ani, precum și cei mai mari șoim de securitate ale țării, Alexander Bortnikov, în vârstă de 72 de ani, Serghei Narîșkin, în vârstă de 69 de ani, și Alexander Bastrîkin, de 70 de ani.

Este timpul ca generația lui Putin să părăsească scena, dar înlocuitorii lor nu sunt gata”, spune un expert consultat de Politico.

”Sistemul se confruntă cu o problemă serioasă și vom vedea în ce măsură este capabil să o rezolve sau dacă pur și simplu o va bloca”.

„Putin este nesățios. După Kiev, va ținti Occidentul”, este avertismentul din titlul propus de Le Point.

Revista publică un interviu cu avocata ucraineană Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2022, care documentează crimele de război rusești. Și îndeamnă Europa să lupte pentru valorile sale.

”Știu că Putin a corupt oameni în Europa care îi transmit ideile. Dar am încredere în europeni. Ei trebuie să înțeleagă că acesta nu este un război în Ucraina. Este un război împotriva Europei”, spune avocata ucraineană pentru Le Point.

Statele membre ale UE și-au dat marți acordul final pentru mecanismul de sprijin financiar destinat reformelor în Balcanii de Vest. Programul se adresează unui număr de șase parteneri, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Noua facilitate va sprijini o serie de reforme socio-economice și fundamentale, inclusiv reforme legate de statul de drept și drepturile fundamentale.

Acest Plan de creștere pentru Balcanii de Vest, care primește acum unda verde din partea uniunii Europene, poate fi văzut ca un fel de mini-PNRR destinat regiunii. Uniunea Europeană va oferi celor șase parteneri până la 2 miliarde EUR sub formă de granturi și 4 miliarde EUR în împrumuturi, sume care vor acoperi perioada 2024-2027.

Bineînțeles, banii nu vor veni necondiționat.

Fiecare partener din regiune trebuie să pregătească o agendă de reforme pe care intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele facilității.

Aceste reforme trebuie să vizeze în special alinierea la valorile, legile, regulile și practicile UE, să ajute aceste țări pentru a se integra în piața unică a UE și pe piața socială.

De asemenea, partenerii din Balcanii de Vest vor trebui să se alinieze la politica externă și de securitate comună a UE. Ceea ce va însemna o alegere clară pentru o țară ca Serbia, care duce o politică ambivalentă în raport cu Rusia și UE.

De altfel, statele membre au pus în mod special o condiție prealabilă pentru pentru Serbia și Kosovo: acestea sunt obligate să obțină progrese măsurabile și rezultate tangibile în normalizarea relațiilor lor. După cum știm, cele două părți s-au antrenat recent într-o serie de măsuri și contramăsuri care au crescut tensiunile, ajungându-se chiar în pragul unei confruntări directe.

Alte condiții includ respectarea principiilor de bază ale democrației, un sistem parlamentar multipartit, alegeri libere și corecte, mass-media pluralistă, o justiție independentă și statul de drept care să garanteze respectarea drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.

Plățile vor fi efectuate de două ori pe an, cu condiția ca partenerii să îndeplinească pașii calitativi și cantitativi prevăzuți în agendele lor de reformă respective.

În cazul în care condițiile prealabile pentru sprijin nu sunt îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite, UE poate să oprească eliberarea fondurilor.

Bani contra reforme

Planul de sprijin pentru Balcanii de Vest, propus inițial de Comisia Europeană în noiembrie anul trecut, vine într-un moment în care Bruxelles-ul a dat semne de deblocare a unui proces de extindere mult tergiversat în ultimele decenii.

Între timp, influența Rusiei, dar și a Chinei sau Turciei a crescut în regiune, pe măsură ce întârzierea procesului de extindere a dus la scăderea entuziasmului pentru aderare.

Problemele politice, de asemenea, sunt complicate. În Bosnia și Herțegovina, entitatea sârbă, aflată direct sub influența Belgradului și Moscovei, amenință cu secesiunea ca răspuns la orice mișcare a țării către Occident.

În timp ce, în Serbia, președintele autoritar Alexander Vucic și-a reîntârit discursul pro-rus, iar sistemul politic, judiciar și media din această țară este foarte departe de minimele standarde europene.

Dincolo de toate acestea, corupția este o caracteristică generală a regiunii, aproape fără vreo legătură cu angajamentul democratic al unui guvern sau altuia.

Rămâne de văzut în ce măsură banii europeni, de care regiunea are totuși mare nevoie, vor aduce șui reformele așteptate.  

Și ar mai fi ceva: cele 6 miliarde, sub formă de granturi și credite, destinate unei regiuni totalizând circa 17 milioane și jumătate de locuitori sunt foarte puțin în comparație cu cele 28 de miliarde pe care România le are la dispoziție prin PNRR. Dar aceasta este diferența între a fi și a nu fi membru al UE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Diferențele ideologice între bărbați și femei au fost studiate de-a lungul timpului de cercetătorii și sociologii de pe tot globul. Pe vremuri, aceste cercetări arătau că, în mod tradițional, femeile erau mai conservatoare, iar bărbații, mai liberali. Nu puține au fost cazurile când, conștient sau nu, discuțiile alunecau într-o zonă a stereotipurilor de gen, mai ales în lipsa argumentelor științifice”, scrie revista Panorama:

”După anii 2000, balanța a început să încline în cealaltă parte. Și nu doar că e răsturnată, dar clivajul se vede în special la generațiile tinere.

Sociologii observă cum femeile (în special cele tinere) tind să aibă viziuni tot mai liberale, în vreme ce bărbații devin tot mai conservatori. Tendința a fost documentată în societăți dezvoltate, precum Marea Britanie, dar e și mai vizibilă peste Ocean, în Statele Unite”, mai scrie sursa citată.

PressOne a analizat rezultatele tuturor rundelor de alegeri din 1992 și până în 2020. Unul dintre județele fruntașe la capitolul prezență la vot este Teleormanul, unde media prezenței pentru toate rundele de alegeri desfășurate în ultimii aproape 30 de ani a fost de peste 58%.

În analiza PressOne, printre localitățile din Teleorman cu cea mai ridicată prezență la vot se numără orașul Videle. „Acasă” pentru politicieni precum Carmen Dan și Viorica Dăncilă, Videle a înregistrat la unele runde de alegeri rezultate chiar mai mari decât media județului.

De ce ies oamenii din Videle la vot? Am aflat că e bine să ai dovada votului pe buletin, pentru o „posibilă verificare”.

Și, cum Videle este o comunitate mică, toată lumea trebuie să fie văzută la vot.

”Marcel Ciolacu și ruleta rusească. Nicolae Ciucă, lansat la apă” este titlul editorialului scris de Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia. De parcă nu ar fi fost suficientă sufocarea europarlamentarelor de către locale,  s-a intensificat și campania pentru prezidențiale, mutată, nimeni nu mai înțelege de ce anume, în septembrie.

Mircea Geoană este în campanie prezidențială încă de anul trecut. Intenția domniei sale este foarte transparentă și exprimată atât de clar cât îi permite, la limită chiar, funcția actuală.

Dl Geoană bate țara în lung și lat, are întâlniri, acordă constant interviuri. Îi lipsește partea de afișaj stradal pentru că deocamdată nu poate face așa ceva și nici o rețea teritorială de aleși locali care să fie mobilizată la maximum în acest moment.

Pe partea vizuală, un start anticipat a luat Cătălin Drulă care, deși nu candidează pentru nicio funcție anume în 9 iunie, a plasat o mulțime de panouri cu chipul său, sigla și sloganul ADU în marile orașe.

De remarcat faptul că, în conformitate cu mai toate sondajele, dl Drulă nu este o locomotivă pentru partidul său, fiind la o cotă inferioară USR. Deci ne aflăm într-o ecuație inversă, dl Drulă vrea să capteze din agitația electorală și mobilizarea electoratului partidului său.

Din exact același motiv și din aceeași postură, de vagon, nu de locomotivă în raport cu partidul, și-a lansat destul de explicit candidatura prezidențială și Nicolae Ciucă.

Vizita președintelui Iohannis este principalul subiect comentat în presa locală.

Preşedintele a început ieri  o vizită de lucru de trei zile în SUA. El a fost primit în Biroul Oval de la Casa Albă de preşedintele american Joe Biden, iar azi urmează să fie premiat pentru „rolul său de lider transatlantic și european”.

În declarația de presă care a urmat întâlnirii cu Joe Biden, Klaus Iohannis a anunțat că în legătură cu Visa Waiwer sunt încă foarte multe discuții tehnici. MAE de la noi și ambasada acționează serios, putem avea speranța legitimă să se rezolve într-un viitor apropiat și această chestiune a declarat președintele. Totodată, președintele român a declarat că se va analiza posibilitatea de a trimite sisteme Patriot în Ucraina.

Președintele american a declarat că a susținut aderarea Românaiei la NATO încă de pe vremea când a fost senator și că toate așteptările sale au fost depășite. „Am susținut aderarea României încă de pe când eram senator, de acum 180 de ani adică”, a glumit Biden. La rândul său, Iohannis a declarat că acceptarea României în NATO a constituit piatra de temelie pentru drumul spre democrație al țării.

Dl Iohannis merge la Washington. De ce a anunțat atât de târziu președintele că va fi primit la Casa Albă se întreabă Andreea Pora în editorialul din Europa Liberă.Deplasarea președintelui român spre Statele Unite a început luni, 6 mai, dar agenda vizitei în Statele Unite a fost publicată pe site-ul administrației prezidențiale abia spre seară.

Practic, după ce avionul decolase deja spre Washington DC. Tot luni a apărut și un comunicat al Casei Albe, în care secretarul de presă, Karine Jean-Pierre, oferă câteva detalii succinte despre vizită. Această lipsă de comunicare, pentru care președintele Iohannis a fost nu o singură dată criticat, lasă și de data aceasta loc speculațiilor.

În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, întâlnirea cu președintele Biden s-a concretizat târziu, pe ultima sută de metri, altfel ar fi anunțat-o demult, mai ales că îl punea într-o postură favorabilă.

Portul Constanța s-a aflat de multe ori în mijlocul unor scenarii complicate. S-a spus că Olanda își dorește cumpărarea portului și de aici a venit politica europeană a guvernului olandez față de România în materie de spațiul Schengen, de exemplu. Toate aceste afirmații nu s-au bazat, însă, pe informații credibile.

Mai nou, premierul Ciolacu a anunțat că printre ofertele prezentate în vizita în Qatar a fost și cea privind portul Constanța. Problema Portului Constanța nu este cea a vânzării unui pachet de acțiuni mai mare sau mai mic, ci situația în care se află.

Concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi publicate de profit.ro arată cât de gravă este de fapt situația economică și managerială a Portului Constanța. Trebuie precizat că auditul instituției de control a durat practic un an de zile din februarie până în decembrie 2023 și a vizat o perioadă lungă de timp, din anul 2016 până în 2022.

Astfel, problema Portului Constanța nu este nicidecum cea a unei preluări ostile de vreun investitor străin, ci modul în care a fost administrat. Raportul Curții de Conturi arată că nu s-au respectat principiile guvernanței corporative și au lipsit indicatorii de performanță.

De altfel, cei mai mulți membri în Consiliul de administrație au fost numiți provizoriu, fără un mandat definitiv și fără să aibă incluse în contracte obiective și criterii de performanță. De asemenea, bugetul companiei a fost adoptat în cei mai mulți ani analizați cu mare întârziere, respectiv după finalizarea trimestrului în care s-a aprobat bugetul de stat. În anii 2016 și 2022, cheltuielile efective au fost mai mari decât cele aprobate prin buget, dar, în urmă cu doi ani, veniturile Portului Constanța au fost și ele mai mari decât bugetul aprobat. În plus, compania nu a reușit să se încadreze în nivelul creanțelor restante aprobate.

O altă legendă...

... des auzită în spațiul public a fost aceea că Portul Constanța este printre cele mai mari din Europa. Din motive clare, importanța europeană a celui mai mare port românesc este doar un mit. O demonstrează chiar raportul de audit al Curții de Conturi care arată că România s-a situat sub media europeană din punctul de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime. La fel, începând cu anul 2018, Portul Constanța a ieșit din top 20 al porturilor europene în funcție de volumul containerelor manipulate. Dacă, însă, luăm în calcul cantitatea de mărfuri manipulate, deci nu doar containerele, Portul Constanța ajunge la peste un milion de tone pe an, ceea ce înseamnă un nivel bun, dar care a crescut o dată cu tranzitul din Ucraina.

În ultimii șapte ani, investițiile companiei nu au fost realizate, drept urmare modernizarea și infrastructura au rămas la un nivel redus. Totodată, drumurile interioare ale portului sunt vechi, au diferite niveluri de degradare și sunt insuficiente pentru volumul de mărfuri care este tranzitat în prezent.

La fel, infrastructura feroviară din interiorul portului, administrată de compania CFR Infrastructură, este într-o stare avansată de degradare. Sub presiunea traficului de mărfuri din Ucraina, în anul 2022, guvernul a alocat 222 milioane de lei pentru întreținerea și repararea liniilor de cale ferată din port. Rezultatul a fost că s-au reabilitat 32 de kilometri din 250.

Raportul Curții de Conturi arată problemele și slăbiciunile reale ale Portului Constanța. Situația este simplă: ori compania deținută de stat găsește resursele și mijloacele administrative pentru investiții, ori guvernul aduce un investitor care să treacă la fapte. Doar în felul acesta, Portul Constanța va putea să își valorifice avantajul geografic.

Armata israeliană a lansat noaptea trecuta bombardamente asupra Rafah, la marginea de sud a Fâşiei Gaza aflate sub asediu. Israelul caută să-şi întărească „presiunea” asupra mişcării islamiste palestiniene Hamas, cu câteva ore înainte de noi negocieri, prevăzute să aibă loc astazi la Cairo.

Putin, ceremonie fastuoasă la Kremlin pentru al cincilea mandat

Președintele Vladimir Putin a depus jurământul pentru al cincilea mandat, în cadrul unei ceremonii fastuoase la Kremlin. El și-a asigurat un nou mandat de șase ani în martie, după ce a câștigat alegerile prezidențiale in lipsa oricarei opozitii. In discursul de după învestire liderul rus a făcut referire la războiul din Ucraina, dând asigurări că ţara va trece „cu onoare” prin această perioadă grea si s-a declarat deschis să dialogheze cu Occidentul, numai dacă acesta va respecta condiţiile cerute de Moscova.

Într-o încercare de a-i câștiga bunăvoința, Macron l-a dus pe Xi în Pirinei

Rupand protocolul, asa cum a mai facut, Emmanuel Macron l-a dus pe presedintele chinez în munții Pirinei, in a doua zi a unei vizite în timpul căreia liderul de la Beijng nu a lansat semnale incurajatoare că ar fi pregătit să ofere concesii majore în materie de comerț sau de politică externă.

Fostul premier moldovean, Vlad Filat, achitat în mega dosarul spăalării de bani

Si, fostul premier moldovean, Vlad Filat, a fost achitat în dosarul în care este acuzat de spălarea a  aproape 13 milioane de lei sustrași din Banca de Economii. Procurorii cerusera 7 ani de închisoare si au anuntat deja ca vor face apel. 

Jurnal de știri cu Andreea Pietroșel

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”. Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.

Comisia Europeană propune creșterea utilizării în agricultură a gunoiului de grajd prelucrat, în demersul său de revizuire a Directivei Nitraților, introdusă în anul 1991 cu scopul de a proteja apele împotriva poluării cu produse chimice provenite din surse agricole.

Inițiativa, lansată în data de 19 aprilie a.c., se află în dezbatere publică pentru patru săptămâni, până la 17 mai, și vizează, între altele, creșterea utilizării fertilizanților obținuți pe bază de gunoi de grajd (produsele RENURE) peste limita stabilită de normele în vigoare, de 170 de kilograme de azot la hectar.

Potrivit proiectului Comisiei, folosirea gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat ar putea reduce expunerea fermierilor la prețurile volatile ale îngrășămintelor minerale. În plus, ar putea contribui la reducerea costurilor aferente colectării și depozitării dejecţiilor animaliere.

Soluția propusă de Executivul european a fost salutată de marile organizații de fermieri, care cer acum măsuri similare cu privire la digestat, dar contestată de Biroul European de Mediu, care a descris-o drept „un alt cadou pentru fermieri” în absența unor studii de impact, potrivit publicației online Euractiv.

În primul trimestru al anului trecut, pe fondul crizei fertilizanților, al prețurilor ridicate și al dependenței blocului comun de produsele rusești, o rezoluție depusă de eurodeputatul Norbert Lins, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cerea Executivului să evalueze efectele utilizării gunoiului de grajd prelucrat și să-l redefinească, iar apeluri în acest sens au fost transmise de mai multe state membre, printre care Țările de Jos, Danemarca, Italia, și reiterate, recent, de fermierii olandezi. Examinarea legislației actuale este în curs și va ține cont de rezultatul unei consultări publice la care au fost invitate să participe toate părțile interesate, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, însă Comisia a decis să lanseze o soluție provizorie, până la definitivarea evaluării.

Consultări privind viitorul ajutoarelor de stat în sectorul agricol primar

Țările Uniunii Europene sunt chemate să-și exprime opiniile cu privire la proiectul de prelungire a perioadei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat adresate sectorului agricol primar și, implicit, a secțiunii aferente din Cadrul temporar de criză și de tranziție instituit după invadarea Ucrainei de către Rusia. „Această prelungire va permite statelor membre să continue să le furnizeze fermierilor cuantumuri limitate ale ajutoarelor, acolo unde este necesar, și să se asigure că măsurile de sprijin pentru situații de criză sunt puse în aplicare în mod eficace”, transmite Executivul de la Bruxelles într-un comunicat de presă.

La reuniunea Consiliului European din ultima decadă a lunii martie, șefii de stat și de guvern i-au recomandat Comisiei să proiecteze măsuri de sprijin suplimentar pentru fermierii din blocul comun, sugerând extinderea Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat (TCTF) după luna iunie 2024. Într-un sondaj al Comisiei din 27 martie privind expirarea unor părți din TCTF, statele membre au subliniat că perturbările pieței apărute în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei persistă și afectează în special sectorul agricol primar, care se confruntă cu provocări importante și se află sub presiune financiară. În acest context, Comisia a elaborat o propunere de prelungire limitată a cadrului care relaxează normele de acordare a ajutoarelor de stat și intenționează să adopte cât mai curând posibil modificările, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre, se mai arată în comunicatul Executivului european.

Sondaj privind simplificarea normelor PAC, rezultate preliminare

Rezultatele preliminare ale sondajului privind simplificarea normelor politicii agricole comune (PAC) și clarificarea surselor de complexitate arată că o treime dintre fermierii intervievați lucrează mai mult de șase zile pe an pentru sarcinile administrative, pentru 24% timpul necesar este de cinci până la șase zile, iar pentru 38% de una până la patru zile lucrătoare, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG Agri). Majoritatea fermierilor care au participat la sondaj (78%) apelează la un ajutor extern pentru a-și pregăti și depune cererea de subvenții PAC. Ajutorul este oferit fie de asociații de fermieri și cooperative (în 36% din cazuri), fie de societăți private, precum firme de consultanță sau bănci (25%), sau de autorități publice (18%).

Jumătate dintre respondenții care solicită sprijin PAC nu utilizează dispozitive mobile pentru a transmite autorităților fotografii marcate geografic, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate invocă probleme, considerând, în special, că sunt consumatoare de timp, că sunt dificil de utilizat sau că lipsește feedbackul cu privire la acuratețea imaginilor furnizate. În privința controalelor la fața locului, în ultimii trei ani, 36% dintre exploatațiile incluse în anchetă au fost vizitate o singură dată, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel puțin trei vizite, însă nu obligatoriu în legătură cu PAC, iar pregătirea acestor controale necesită între o jumătate de zi și o zi de lucru pentru 63% dintre agricultorii verificați.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 martie-8 aprilie a.c. la inițiativa Comisiei Europene și a colectat aproape 27.000 de răspunsuri. O analiză detaliată a cercetării va fi disponibilă în a doua jumătate a anului.

10 ani de la lansarea primului observator european al piețelor agricole

Primul observator european al piețelor agricole a sărbătorit săptămâna trecută, în data de 16 aprilie, cea de-a 10-a aniversare. Este vorba despre Observatorul pieței laptelui înființat în anul 2014 de Comisia Europeană, cu un an înainte de încheierea regimului cotelor de lapte, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). De atunci, a servit ca model pentru mai multe sectoare, precum al cărnii, al zahărului, al culturilor, fructelor și legumelor, vinului, îngrășămintelor și pentru Observatorul lanțului alimentar a cărei lansare este așteptată în luna iulie a.c.

DG Agri marchează aniversarea Observatorului laptelui trecând în revistă avantajele înființării acestuia pentru sectorul de profil din Uniunea Europeană, în care activează aproximativ 530.000 de ferme, majoritatea de familie, și pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu lapte și produse lactate. Observatorul oferă o imagine asupra producției, asupra prețurilor, asupra dezvoltării sectorului de procesare și comerțului cu principalele produse lactate, de asemenea, transmite analize pe termen scurt, în timp util.

Iată câteva exemple care arată volumul schimburilor comerciale ale României cu produse lactate, pe relația intracomunitară. În anul 2023, vânzările de unt din România pe piețele statelor membre au totalizat o sută de tone și au fost efectuate în principal în Bulgaria, dar cumpărările au depășit 16.100 tone, cele mai mari cantități provenind din Polonia (aproape 6.300 tone) și Germania (3.400 tone). În aceeași perioadă, operatorii comerciali locali au livrat 15.000 de tone de brânză în Uniunea Europeană, în special în Grecia și în Italia, dar achizițiile s-au cifrat la 109.500 tone, principalii furnizori fiind Germania, Polonia și Italia. 

Pentru prima dată de la implementarea actualei politici agricole comune (PAC), reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, din 29 aprilie, de la Luxemburg, include pe agendă dezbaterea privind rezultatele obținute de statele membre în aplicarea Planurilor Strategice.

Schimbul de opinii între miniștrii de resort pleacă de la următoarele întrebări: măsurile incluse în Planurile Strategice PAC au răspuns așteptărilor administrației și ale fermierilor în primul an de aplicare și cum vor evolua în viitorul apropiat?

Cu fonduri cifrate la 386,6 miliarde de euro, reprezentând o treime din bugetul total al Uniunii Europene, PAC, reformată și pusă în aplicare de la 1 ianuarie anul trecut, acordă mai multă flexibilitate statelor membre în planificarea acțiunilor menite să contribuie la o agricultură durabilă și a intervențiilor bazate pe performanțe în materie de mediu și climă. 40% din bugetul PAC este alocat pentru măsuri care vizează combaterea schimbărilor climatice.

În esență, elementele care definesc actuala politică agricolă comună, fixate cu trei ani în urmă, în 2021, urmăresc să stimuleze practicile agricole mai „verzi” în rândul celor șapte milioane de beneficiari din întreaga Uniune Europeană, o direcționare mai bună a sprijinului financiar către exploatațiile mici și tinerii fermieri și creșterea angajamentului față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor din agricultură.

La solicitarea statelor membre și a fermierilor, în timpul protestelor de la începutul acestui an, pe fondul invocării provocărilor tot mai mari ale sectorului agricol, a imprevizibilității vremii și incertitudinilor economice, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru relaxarea condițiilor de accesare a subvențiilor PAC, care vizează șase din cele nouă standarde de bune practici pentru mediu și climă și posibilitatea țărilor UE de a acorda, justificat, derogări temporare de la anumite cerințe.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a dat undă verde unei revizuiri a politicii agricole comune pentru a ușura sarcina administrativă a fermierilor în anul 2024, aprobând, în procedură de urgență, cu o majoritate largă, ajustarea regulamentelor din 2021 privind aplicarea PAC. Urmează adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, publicarea în Jurnalul Oficial al UE și aplicarea imediată.

Franța: măsuri suplimentare în favoarea fermierilor

Guvernul francez a anunțat săptămâna trecută măsuri „complementare” în favoarea fermierilor, sperând că va pune capăt definitiv crizei care a provocat blocaje excepționale la începutul anului, potrivit postului de radio Europe 1. Printre acestea se numără prezentarea versiunii finale a planului Ecophyto de reducere a pesticidelor, pusă în așteptare din cauza crizei agricole, noi ajutoare pentru ferme, accelerarea a o sută de proiecte de stocare a apei și de irigații și un plan de sprijin pentru trei departamente franceze afectate de crizele meteorologice. De asemenea, Executivul condus de premierul Gabriel Attal a reconfirmat că reforma pensiilor agricole se va aplica din 2026 și va lua în considerare cei mai buni 25 de ani din carieră.

Planul Ecophyto 2030 preia angajamentele de simplificare asumate de guvern în negocierile cu sindicatele agricole și se va baza pe un indicator european, în locul celui francez folosit până acum, un demers criticat de mai multe ONG-uri pentru că diferențiază mai puțin toxicitatea pesticidelor.

Cash-flow-ul fermierilor va fi susținut de banca publică de investiții BPI Franța, care va oferi împrumuturi de cel puțin 100 de milioane de euro și garanții pentru credite contractate de la bănci private.

50 de milioane de euro se vor duce către fermierii din regiunile afectate în special de secetă, îngheț sau inundații, pentru finanțarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea sectoarelor locale.

Agricultorii francezi, organizați în cea mai mai mare federație sindicală din sectorul agricol local, FNSEA, și asociația Tinerii Fermieri au răspuns pozitiv la pachetul de măsuri dat publicității de guvernul de Paris, dar au avertizat că rămân vigilenți și că vor monitoriza implementarea acestuia și votul noii legi agricole programat să aibă loc în vară, mai informează Europe 1.

Germania dorește majorarea plafonului de minimis la 50.000 de euro

Germania dorește creșterea ajutorului „de minimis” pentru sectorul agricol european, de la 20.000 de euro cât este în prezent, la 50.000 de euro, transmite publicația online Euractiv. Cererea Germaniei este susținută de alte 14 state membre, între care și România. Acesta este singurul tip de subvenție națională care nu necesită aprobare din partea Comisiei Europene, considerându-se că pachetele de intervenție acordate la scară mică nu sunt în măsură să denatureze piața concurențială.

La reuniunea miniștrilor agriculturii în Consiliul Agrifish de luna trecută, Italia a prezentat o notă care a inclus câteva puncte de sprijin pentru fermieri, între acestea și creșterea plafonului de minimis.

Ajutoarele de stat, dorite de fermierii europeni, au făcut, din nou, obiectul unei luări de poziții în Consiliul European. La summitul extraordinar din 17-18 aprilie, liderii UE au cerut prelungirea cadrului temporar privind ajutoarele de stat și, de asemenea, creșterea ajutorului de minimis pentru agricultură. În raportul prezentat în cadrul acestei reuniuni de fostul premier al Italiei, Enrico Letta, acesta a avertizat că relaxarea regulilor privind ajutorul de stat ca răspuns la criza recentă a produs distorsiuni pe piața unică, din cauza capacității bugetare diferite între statele membre.

Lanțul alimentar european: numeroase microîntreprinderi și întreprinderi mici și 9 milioane de ferme foarte fragmentate

Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. În cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente participă numeroase microîntreprinderi sau întreprinderi mici, reprezentând peste 95% dintre actorii din industria alimentară și comerțul cu amănuntul, un număr redus de entități mari care acționează în calitate de cumpărători și 9,1 milioane de ferme agricole, foarte fragmentate. Dimensiunea medie a unei exploatații agricole în Uniunea Europeană este de 17,4 hectare.

Primele constatări ale raportului arată că marea majoritate a statelor membre au adoptat un nivel ridicat de protecție împotriva practicilor interzise de directivă. În 2023, au fost deschise aproximativ 1.500 de investigații de către autoritățile naționale competente, dintre care aproximativ 17% au condus la constatarea unei încălcări sancționate cu amendă, informează Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei, DG Agri.

Practicile comerciale neloiale detectate cel mai frecvent au fost plățile întârziate pentru produsele agricole și alimentare perisabile sau neperisabile (50% și 13%), cele solicitate pentru acțiuni de marketing (7%), pentru stocare, afișare și listare (7%), iar cele mai multe au fost identificate la nivelul comerțului cu amănuntul (41%), urmat de industria alimentară (36%) și comerțul cu ridicata (22%).

Cel mai recent sondaj privind practicile comerciale neloiale arată că 57% dintre respondenții europeni nu știau de autoritățile naționale cu atribuții în aplicarea legii, iar atunci când au fost întrebați de ce nu au raportat o practică neloială cu care s-au confruntat, 30% au indicat teama de represalii din partea cumpărătorului, în timp ce 17% se îndoiesc de capacitatea de gestionare a situației de către autoritatea publică.

În acest an, Comisia va propune noi norme privind comerțul transfrontalier și va lansa Observatorul lanțului agroalimentar al Uniunii Europene. De asemenea, va propune modificări ale Regulamentului privind organizarea comună a piețelor produselor agricole.

Ar trebui să uităm de tractoriștii clasici. În condițiile noilor tehnologii din domeniul agricol au loc și schimbări ale exigențelor referitoare la meseriile agricole. Un specialist în acest domeniu are nevoie acum nu doar de cunoștințe din domeniul științelor agricole, ci și din sectorul de tehnologia informației sau al protecției mediului.

Am discutat cu cu elevii și profesorii de la Liceul Tehnologic Nr. 1 Comana despre acest subiect.

Invitați:

- Cătălin Tobescu, director executiv Asociația Prolemn;

- Cristina Iordache, fermier din județul Giurgiu.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz, jurnaliști RFI România

Jurnal de știri