Jurnal RFI

Jurnal de știri

Borussia a învins și în returul de la Paris, în fața lui PSG, cu același scor înregistrat și la Dortmund, 1-0, și va juca din nou într-o finală de Champions League. Adversara se va decide în această seară după meciul de la Madrid dintre Real și Bayern. Săptămâna trecută cele două echipe au remizat la München, scor 2-2.

Sebastian Burduja propune un tunel subteran care să lege nordul de sudul Bucureștiului. Candidatul PNL la alegeri vorbește de asemenea despre termoficare, piste pentru biciclete și spațiile verzi.

Sebastian Burduja îi cere actualului primar al Capitalei să accepte o dezbatere înainte de alegeri: ”Refuzul dialogului și acest balet, domnule, nu vreau să dezbat, că ne certăm, este infantil și incorect (...). Deci dacă domnul Nicușor Dan nu va accepta o dezbatere, nu poate să ne ceară susținerea ulterioară în Consiliul General, este complet incorect”.

Candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei își prezintă în interviul acordat RFI viziunea pentru București și explică de asemenea de ce apare în unele clipuri electorale pe motocicletă.

Jurnal de știri

Protestele de stradă continuă la Tbilisi și în mai multe alte orașe din Georgia, după ce Parlamentul a aprobat saptamana trecuta în a doua lectură controversatul proiect de lege „a agenților străini”, de inspirație rusească, transmite publicația Georgia Today.

Noi proteste sunt programate pe tot parcursul acestei săptămâni la Tbilisi, Zugdidi, Gori, Kutaisi și Borjomi, în contextul sărbătoririi la 9 mai a Zilei Europei.

Președinta țării Bidzina Ivanishvili, a avut recent o reuniune cu ambasadorii țărilor UE în Georgia, în cadrul căreia ea a solicitat intensificarea eforturilor diplomatice de a bloca respectiva lege, inclusiv prin organizarea de vizite ale unor înalți oficiali europeni la Tbilisi pe tot parcursul lunii mai.

”Rugămintea mea este să organizăm cât mai multe vizite la nivel înalt în această perioadă crucială pentru Georgia, până la sfârșitul lunii mai cel puțin, pentru că în iunie va fi mai dificil, din pricina alegerilor europarlamentare”, le-a transmis ambasadorilor șefa statului georgian.

Proiectul de lege prevede ca organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca agenți străini. Inițiativa vine de la partidul de guvernământ Visul Georgian și seamănă foarte bine cu o lege adoptată în Rusia, care a redus la tăcere vocile opoziției. Președinta țării, aflată în conflict cu guvernul, a promis să se opună prin veto, însă Visul georgian are suficiente voturi pentru a-l depăși. Odată adoptată, legea pune în pericol șansele Georgiei de aderare la UE.

Ucraina: Statut juridic incert pentru ucrainenii din străinătate

Bărbații ucraineni apți de luptă care se află acum în străinătate nu vor fi obligați să revină necondiționat în țară pentru a fi înrolați, a declarat recent Olga Stefanishyna, viceministrul ucrainean integrării europene într-un interviu citat de BBC, secțiunea în limba ucraineană.

Afirmația vine după ce recent guvernul ucrainean a decis încetarea activității serviciilor consulare din străinătate și implicit imposibilitatea prelungirii perioadei de valabilitate a pașapoartelor.

De asemenea, ministerul de externe a anunțat că obținerea de pașapoarte noi nu va putea fi posibilă decât din interiorul Ucrainei, cu excepția pașapoartelor solicitate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii de persoane defavorizate care sunt nevoite să părăsească urgent țara.

Olga Stefanishyna a subliniat în interviul citat că statutul juridic al cetățenilor ucraineni aflați în străinătate va fi discutat cu comisarul european pentru afaceri interne și migrațiune, Ilva Johansson, care va efectua o vizită la Kiev în cursul acestei luni.

”Cetățenii ucraineni, indiferent de sex sau vârstă, nu vor fi obligați la nimic... nu vor fi trimiși cu forța înapoi în țară. Dar trebuie să luăm niște decizii care să țină cont de starea de război, pentru că războiul continuă și trebuie să-l câștigăm”, a spus ea.

Libertatea presei continuă să fie o problemă în R Moldova

Accesul la informație, intimidarea presei și sustenabilitatea economică sunt doar câteva dintre provocările cu care s-au confruntat jurnaliștii și instituțiile media din Republica Moldova în ultimul an, reiese din raportul „Memoriul privind libertatea presei”, realizat de reprezentanți ai principalelor organizații mass media din R Moldova și prezentat în data de 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei, transmite canalul Jurnal TV.

"Nici în ultimul an nu au lipsit derapajele, în special din partea autorităților regionale, manifestate prin răspunsuri întârziate, ignorarea cererilor jurnaliștilor, ori refuzuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracter personal”, se arată în raport

De asemenea, au continuat practicile abuzive și ilegale din partea forțelor separatiste de la Tiraspol în raport cu jurnaliștii, dar și controlul politic asupra furnizorului public regional de servicii media din autonomia găgăuză. Raportul atrage atenția și asupra intimidărilor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor, care au continuat și pe parcursul perioadei de referință.

Totodată, sustenabilitatea economică a rămas o provocare pentru instituțiile media. Încercările de diversificare a surselor de finanțare prin abonamente, publicitate, contribuții private sau prin colectarea donațiilor de la cititori nu sunt suficiente deocamdată pentru a asigura independența financiară a celor mai multe redacții.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nika Tepnadze - Georgia;

Daniil Lohvyn - Ucraina;

Laura Stoica - R Moldova

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Ce urmează după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin? Presa internațională publică primele reacții după ceremonia de la Kremlin. Războiul din Ucraina, relațiile cu Occidentul și China dar și posibilele schimbări din verticala puterii sunt principalele preocupări ale comentatorilor.

BBC transmite că ”după douăzeci și patru de ani, liderul Kremlinului poartă un război împotriva Ucrainei, în care Rusia a suferit pierderi grele. Acasă, în loc să dezvolte democrația, președintele Putin a redus-o. (...)

Este remarcabil să ne gândim că de când Vladimir Putin a venit la putere, America a trecut prin cinci președinți diferiți, iar Marea Britanie a avut șapte prim-miniștri.

După aproape un sfert de secol în conducerea Rusiei, Putin și-a pus cu siguranță amprenta. În trecut, oamenii vorbeau rar despre brejnevism, gorbaciovism sau elținism...”.

Der Spiegel amintește că, înaintea inaugurării noului mandat, Putin a amenințat din nou Occidentul: „Printre altele, președintele rus a ordonat mai multor unități militare să exerseze folosirea armelor nucleare tactice”.

La Stampa a văzut, la ceremonia de la Kremlin, toate ”chipurile regimului, de la Timcenko la violoncelistul Roldughin și puternicul Kirienko, de la regele gazelor Miller la nepoatele secrete ale tiranului. Patriarhul Kirill l-a comparat pe Putin cu cneazul Nevski”.

Potrivit Le Monde, Vladimir Putin consideră „posibilă” o discuție cu Occidentul pe probleme de securitate și stabilitate strategică.

”Rezultatul ofensivei lansate de armata sa la 24 februarie 2022 în Ucraina pare încă incert, iar multe provocări au apărut, între consecințele sancțiunilor occidentale, inflația ridicată și plecarea în străinătate a sute de mii de ruși opuși conflictului”.

CNBC vede drept ”o prioritate imediată pentru noul cabinet modificările fiscale corespunzătoare solicitărilor lui Putin pentru „o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale către cei cu venituri personale și corporative mai mari”. Se așteaptă ca ”Putin să se îndrepte către China în prima sa călătorie în străinătate luna aceasta”.

„Putin este nesățios. După Kiev, va ținti Occidentul”

În timp ce Politico vede la orizont o remaniere a Kremlinului, însă nu se știe cât de departe este dispus să meargă liderul Rusiei în a-și schimba vechea gardă.

”El s-a bazat pe tehnocrați loiali precum prim-ministrul Mihail Mișustin și șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, pentru a menține economia țării pe linia de plutire.

Dar acest mod de a face lucrurile pare din ce în ce mai puțin sustenabil, unii dintre cei mai de încredere ai lui Putin apropiindu-se de, sau chiar depășind șaptezeci de ani.

Printre acestea se numără Lavrov, în vârstă de 74 de ani, și Șoigu, în vârstă de 68 de ani, precum și cei mai mari șoim de securitate ale țării, Alexander Bortnikov, în vârstă de 72 de ani, Serghei Narîșkin, în vârstă de 69 de ani, și Alexander Bastrîkin, de 70 de ani.

Este timpul ca generația lui Putin să părăsească scena, dar înlocuitorii lor nu sunt gata”, spune un expert consultat de Politico.

”Sistemul se confruntă cu o problemă serioasă și vom vedea în ce măsură este capabil să o rezolve sau dacă pur și simplu o va bloca”.

„Putin este nesățios. După Kiev, va ținti Occidentul”, este avertismentul din titlul propus de Le Point.

Revista publică un interviu cu avocata ucraineană Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2022, care documentează crimele de război rusești. Și îndeamnă Europa să lupte pentru valorile sale.

”Știu că Putin a corupt oameni în Europa care îi transmit ideile. Dar am încredere în europeni. Ei trebuie să înțeleagă că acesta nu este un război în Ucraina. Este un război împotriva Europei”, spune avocata ucraineană pentru Le Point.

Statele membre ale UE și-au dat marți acordul final pentru mecanismul de sprijin financiar destinat reformelor în Balcanii de Vest. Programul se adresează unui număr de șase parteneri, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Noua facilitate va sprijini o serie de reforme socio-economice și fundamentale, inclusiv reforme legate de statul de drept și drepturile fundamentale.

Acest Plan de creștere pentru Balcanii de Vest, care primește acum unda verde din partea uniunii Europene, poate fi văzut ca un fel de mini-PNRR destinat regiunii. Uniunea Europeană va oferi celor șase parteneri până la 2 miliarde EUR sub formă de granturi și 4 miliarde EUR în împrumuturi, sume care vor acoperi perioada 2024-2027.

Bineînțeles, banii nu vor veni necondiționat.

Fiecare partener din regiune trebuie să pregătească o agendă de reforme pe care intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele facilității.

Aceste reforme trebuie să vizeze în special alinierea la valorile, legile, regulile și practicile UE, să ajute aceste țări pentru a se integra în piața unică a UE și pe piața socială.

De asemenea, partenerii din Balcanii de Vest vor trebui să se alinieze la politica externă și de securitate comună a UE. Ceea ce va însemna o alegere clară pentru o țară ca Serbia, care duce o politică ambivalentă în raport cu Rusia și UE.

De altfel, statele membre au pus în mod special o condiție prealabilă pentru pentru Serbia și Kosovo: acestea sunt obligate să obțină progrese măsurabile și rezultate tangibile în normalizarea relațiilor lor. După cum știm, cele două părți s-au antrenat recent într-o serie de măsuri și contramăsuri care au crescut tensiunile, ajungându-se chiar în pragul unei confruntări directe.

Alte condiții includ respectarea principiilor de bază ale democrației, un sistem parlamentar multipartit, alegeri libere și corecte, mass-media pluralistă, o justiție independentă și statul de drept care să garanteze respectarea drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.

Plățile vor fi efectuate de două ori pe an, cu condiția ca partenerii să îndeplinească pașii calitativi și cantitativi prevăzuți în agendele lor de reformă respective.

În cazul în care condițiile prealabile pentru sprijin nu sunt îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite, UE poate să oprească eliberarea fondurilor.

Bani contra reforme

Planul de sprijin pentru Balcanii de Vest, propus inițial de Comisia Europeană în noiembrie anul trecut, vine într-un moment în care Bruxelles-ul a dat semne de deblocare a unui proces de extindere mult tergiversat în ultimele decenii.

Între timp, influența Rusiei, dar și a Chinei sau Turciei a crescut în regiune, pe măsură ce întârzierea procesului de extindere a dus la scăderea entuziasmului pentru aderare.

Problemele politice, de asemenea, sunt complicate. În Bosnia și Herțegovina, entitatea sârbă, aflată direct sub influența Belgradului și Moscovei, amenință cu secesiunea ca răspuns la orice mișcare a țării către Occident.

În timp ce, în Serbia, președintele autoritar Alexander Vucic și-a reîntârit discursul pro-rus, iar sistemul politic, judiciar și media din această țară este foarte departe de minimele standarde europene.

Dincolo de toate acestea, corupția este o caracteristică generală a regiunii, aproape fără vreo legătură cu angajamentul democratic al unui guvern sau altuia.

Rămâne de văzut în ce măsură banii europeni, de care regiunea are totuși mare nevoie, vor aduce șui reformele așteptate.  

Și ar mai fi ceva: cele 6 miliarde, sub formă de granturi și credite, destinate unei regiuni totalizând circa 17 milioane și jumătate de locuitori sunt foarte puțin în comparație cu cele 28 de miliarde pe care România le are la dispoziție prin PNRR. Dar aceasta este diferența între a fi și a nu fi membru al UE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Diferențele ideologice între bărbați și femei au fost studiate de-a lungul timpului de cercetătorii și sociologii de pe tot globul. Pe vremuri, aceste cercetări arătau că, în mod tradițional, femeile erau mai conservatoare, iar bărbații, mai liberali. Nu puține au fost cazurile când, conștient sau nu, discuțiile alunecau într-o zonă a stereotipurilor de gen, mai ales în lipsa argumentelor științifice”, scrie revista Panorama:

”După anii 2000, balanța a început să încline în cealaltă parte. Și nu doar că e răsturnată, dar clivajul se vede în special la generațiile tinere.

Sociologii observă cum femeile (în special cele tinere) tind să aibă viziuni tot mai liberale, în vreme ce bărbații devin tot mai conservatori. Tendința a fost documentată în societăți dezvoltate, precum Marea Britanie, dar e și mai vizibilă peste Ocean, în Statele Unite”, mai scrie sursa citată.

PressOne a analizat rezultatele tuturor rundelor de alegeri din 1992 și până în 2020. Unul dintre județele fruntașe la capitolul prezență la vot este Teleormanul, unde media prezenței pentru toate rundele de alegeri desfășurate în ultimii aproape 30 de ani a fost de peste 58%.

În analiza PressOne, printre localitățile din Teleorman cu cea mai ridicată prezență la vot se numără orașul Videle. „Acasă” pentru politicieni precum Carmen Dan și Viorica Dăncilă, Videle a înregistrat la unele runde de alegeri rezultate chiar mai mari decât media județului.

De ce ies oamenii din Videle la vot? Am aflat că e bine să ai dovada votului pe buletin, pentru o „posibilă verificare”.

Și, cum Videle este o comunitate mică, toată lumea trebuie să fie văzută la vot.

”Marcel Ciolacu și ruleta rusească. Nicolae Ciucă, lansat la apă” este titlul editorialului scris de Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia. De parcă nu ar fi fost suficientă sufocarea europarlamentarelor de către locale,  s-a intensificat și campania pentru prezidențiale, mutată, nimeni nu mai înțelege de ce anume, în septembrie.

Mircea Geoană este în campanie prezidențială încă de anul trecut. Intenția domniei sale este foarte transparentă și exprimată atât de clar cât îi permite, la limită chiar, funcția actuală.

Dl Geoană bate țara în lung și lat, are întâlniri, acordă constant interviuri. Îi lipsește partea de afișaj stradal pentru că deocamdată nu poate face așa ceva și nici o rețea teritorială de aleși locali care să fie mobilizată la maximum în acest moment.

Pe partea vizuală, un start anticipat a luat Cătălin Drulă care, deși nu candidează pentru nicio funcție anume în 9 iunie, a plasat o mulțime de panouri cu chipul său, sigla și sloganul ADU în marile orașe.

De remarcat faptul că, în conformitate cu mai toate sondajele, dl Drulă nu este o locomotivă pentru partidul său, fiind la o cotă inferioară USR. Deci ne aflăm într-o ecuație inversă, dl Drulă vrea să capteze din agitația electorală și mobilizarea electoratului partidului său.

Din exact același motiv și din aceeași postură, de vagon, nu de locomotivă în raport cu partidul, și-a lansat destul de explicit candidatura prezidențială și Nicolae Ciucă.

Vizita președintelui Iohannis este principalul subiect comentat în presa locală.

Preşedintele a început ieri  o vizită de lucru de trei zile în SUA. El a fost primit în Biroul Oval de la Casa Albă de preşedintele american Joe Biden, iar azi urmează să fie premiat pentru „rolul său de lider transatlantic și european”.

În declarația de presă care a urmat întâlnirii cu Joe Biden, Klaus Iohannis a anunțat că în legătură cu Visa Waiwer sunt încă foarte multe discuții tehnici. MAE de la noi și ambasada acționează serios, putem avea speranța legitimă să se rezolve într-un viitor apropiat și această chestiune a declarat președintele. Totodată, președintele român a declarat că se va analiza posibilitatea de a trimite sisteme Patriot în Ucraina.

Președintele american a declarat că a susținut aderarea Românaiei la NATO încă de pe vremea când a fost senator și că toate așteptările sale au fost depășite. „Am susținut aderarea României încă de pe când eram senator, de acum 180 de ani adică”, a glumit Biden. La rândul său, Iohannis a declarat că acceptarea României în NATO a constituit piatra de temelie pentru drumul spre democrație al țării.

Dl Iohannis merge la Washington. De ce a anunțat atât de târziu președintele că va fi primit la Casa Albă se întreabă Andreea Pora în editorialul din Europa Liberă.Deplasarea președintelui român spre Statele Unite a început luni, 6 mai, dar agenda vizitei în Statele Unite a fost publicată pe site-ul administrației prezidențiale abia spre seară.

Practic, după ce avionul decolase deja spre Washington DC. Tot luni a apărut și un comunicat al Casei Albe, în care secretarul de presă, Karine Jean-Pierre, oferă câteva detalii succinte despre vizită. Această lipsă de comunicare, pentru care președintele Iohannis a fost nu o singură dată criticat, lasă și de data aceasta loc speculațiilor.

În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, întâlnirea cu președintele Biden s-a concretizat târziu, pe ultima sută de metri, altfel ar fi anunțat-o demult, mai ales că îl punea într-o postură favorabilă.

Portul Constanța s-a aflat de multe ori în mijlocul unor scenarii complicate. S-a spus că Olanda își dorește cumpărarea portului și de aici a venit politica europeană a guvernului olandez față de România în materie de spațiul Schengen, de exemplu. Toate aceste afirmații nu s-au bazat, însă, pe informații credibile.

Mai nou, premierul Ciolacu a anunțat că printre ofertele prezentate în vizita în Qatar a fost și cea privind portul Constanța. Problema Portului Constanța nu este cea a vânzării unui pachet de acțiuni mai mare sau mai mic, ci situația în care se află.

Concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi publicate de profit.ro arată cât de gravă este de fapt situația economică și managerială a Portului Constanța. Trebuie precizat că auditul instituției de control a durat practic un an de zile din februarie până în decembrie 2023 și a vizat o perioadă lungă de timp, din anul 2016 până în 2022.

Astfel, problema Portului Constanța nu este nicidecum cea a unei preluări ostile de vreun investitor străin, ci modul în care a fost administrat. Raportul Curții de Conturi arată că nu s-au respectat principiile guvernanței corporative și au lipsit indicatorii de performanță.

De altfel, cei mai mulți membri în Consiliul de administrație au fost numiți provizoriu, fără un mandat definitiv și fără să aibă incluse în contracte obiective și criterii de performanță. De asemenea, bugetul companiei a fost adoptat în cei mai mulți ani analizați cu mare întârziere, respectiv după finalizarea trimestrului în care s-a aprobat bugetul de stat. În anii 2016 și 2022, cheltuielile efective au fost mai mari decât cele aprobate prin buget, dar, în urmă cu doi ani, veniturile Portului Constanța au fost și ele mai mari decât bugetul aprobat. În plus, compania nu a reușit să se încadreze în nivelul creanțelor restante aprobate.

O altă legendă...

... des auzită în spațiul public a fost aceea că Portul Constanța este printre cele mai mari din Europa. Din motive clare, importanța europeană a celui mai mare port românesc este doar un mit. O demonstrează chiar raportul de audit al Curții de Conturi care arată că România s-a situat sub media europeană din punctul de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime. La fel, începând cu anul 2018, Portul Constanța a ieșit din top 20 al porturilor europene în funcție de volumul containerelor manipulate. Dacă, însă, luăm în calcul cantitatea de mărfuri manipulate, deci nu doar containerele, Portul Constanța ajunge la peste un milion de tone pe an, ceea ce înseamnă un nivel bun, dar care a crescut o dată cu tranzitul din Ucraina.

În ultimii șapte ani, investițiile companiei nu au fost realizate, drept urmare modernizarea și infrastructura au rămas la un nivel redus. Totodată, drumurile interioare ale portului sunt vechi, au diferite niveluri de degradare și sunt insuficiente pentru volumul de mărfuri care este tranzitat în prezent.

La fel, infrastructura feroviară din interiorul portului, administrată de compania CFR Infrastructură, este într-o stare avansată de degradare. Sub presiunea traficului de mărfuri din Ucraina, în anul 2022, guvernul a alocat 222 milioane de lei pentru întreținerea și repararea liniilor de cale ferată din port. Rezultatul a fost că s-au reabilitat 32 de kilometri din 250.

Raportul Curții de Conturi arată problemele și slăbiciunile reale ale Portului Constanța. Situația este simplă: ori compania deținută de stat găsește resursele și mijloacele administrative pentru investiții, ori guvernul aduce un investitor care să treacă la fapte. Doar în felul acesta, Portul Constanța va putea să își valorifice avantajul geografic.

Armata israeliană a lansat noaptea trecuta bombardamente asupra Rafah, la marginea de sud a Fâşiei Gaza aflate sub asediu. Israelul caută să-şi întărească „presiunea” asupra mişcării islamiste palestiniene Hamas, cu câteva ore înainte de noi negocieri, prevăzute să aibă loc astazi la Cairo.

Putin, ceremonie fastuoasă la Kremlin pentru al cincilea mandat

Președintele Vladimir Putin a depus jurământul pentru al cincilea mandat, în cadrul unei ceremonii fastuoase la Kremlin. El și-a asigurat un nou mandat de șase ani în martie, după ce a câștigat alegerile prezidențiale in lipsa oricarei opozitii. In discursul de după învestire liderul rus a făcut referire la războiul din Ucraina, dând asigurări că ţara va trece „cu onoare” prin această perioadă grea si s-a declarat deschis să dialogheze cu Occidentul, numai dacă acesta va respecta condiţiile cerute de Moscova.

Într-o încercare de a-i câștiga bunăvoința, Macron l-a dus pe Xi în Pirinei

Rupand protocolul, asa cum a mai facut, Emmanuel Macron l-a dus pe presedintele chinez în munții Pirinei, in a doua zi a unei vizite în timpul căreia liderul de la Beijng nu a lansat semnale incurajatoare că ar fi pregătit să ofere concesii majore în materie de comerț sau de politică externă.

Fostul premier moldovean, Vlad Filat, achitat în mega dosarul spăalării de bani

Si, fostul premier moldovean, Vlad Filat, a fost achitat în dosarul în care este acuzat de spălarea a  aproape 13 milioane de lei sustrași din Banca de Economii. Procurorii cerusera 7 ani de închisoare si au anuntat deja ca vor face apel. 

Jurnal de știri cu Andreea Pietroșel

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”. Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.

Comisia Europeană propune creșterea utilizării în agricultură a gunoiului de grajd prelucrat, în demersul său de revizuire a Directivei Nitraților, introdusă în anul 1991 cu scopul de a proteja apele împotriva poluării cu produse chimice provenite din surse agricole.

Inițiativa, lansată în data de 19 aprilie a.c., se află în dezbatere publică pentru patru săptămâni, până la 17 mai, și vizează, între altele, creșterea utilizării fertilizanților obținuți pe bază de gunoi de grajd (produsele RENURE) peste limita stabilită de normele în vigoare, de 170 de kilograme de azot la hectar.

Potrivit proiectului Comisiei, folosirea gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat ar putea reduce expunerea fermierilor la prețurile volatile ale îngrășămintelor minerale. În plus, ar putea contribui la reducerea costurilor aferente colectării și depozitării dejecţiilor animaliere.

Soluția propusă de Executivul european a fost salutată de marile organizații de fermieri, care cer acum măsuri similare cu privire la digestat, dar contestată de Biroul European de Mediu, care a descris-o drept „un alt cadou pentru fermieri” în absența unor studii de impact, potrivit publicației online Euractiv.

În primul trimestru al anului trecut, pe fondul crizei fertilizanților, al prețurilor ridicate și al dependenței blocului comun de produsele rusești, o rezoluție depusă de eurodeputatul Norbert Lins, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cerea Executivului să evalueze efectele utilizării gunoiului de grajd prelucrat și să-l redefinească, iar apeluri în acest sens au fost transmise de mai multe state membre, printre care Țările de Jos, Danemarca, Italia, și reiterate, recent, de fermierii olandezi. Examinarea legislației actuale este în curs și va ține cont de rezultatul unei consultări publice la care au fost invitate să participe toate părțile interesate, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, însă Comisia a decis să lanseze o soluție provizorie, până la definitivarea evaluării.

Consultări privind viitorul ajutoarelor de stat în sectorul agricol primar

Țările Uniunii Europene sunt chemate să-și exprime opiniile cu privire la proiectul de prelungire a perioadei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat adresate sectorului agricol primar și, implicit, a secțiunii aferente din Cadrul temporar de criză și de tranziție instituit după invadarea Ucrainei de către Rusia. „Această prelungire va permite statelor membre să continue să le furnizeze fermierilor cuantumuri limitate ale ajutoarelor, acolo unde este necesar, și să se asigure că măsurile de sprijin pentru situații de criză sunt puse în aplicare în mod eficace”, transmite Executivul de la Bruxelles într-un comunicat de presă.

La reuniunea Consiliului European din ultima decadă a lunii martie, șefii de stat și de guvern i-au recomandat Comisiei să proiecteze măsuri de sprijin suplimentar pentru fermierii din blocul comun, sugerând extinderea Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat (TCTF) după luna iunie 2024. Într-un sondaj al Comisiei din 27 martie privind expirarea unor părți din TCTF, statele membre au subliniat că perturbările pieței apărute în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei persistă și afectează în special sectorul agricol primar, care se confruntă cu provocări importante și se află sub presiune financiară. În acest context, Comisia a elaborat o propunere de prelungire limitată a cadrului care relaxează normele de acordare a ajutoarelor de stat și intenționează să adopte cât mai curând posibil modificările, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre, se mai arată în comunicatul Executivului european.

Sondaj privind simplificarea normelor PAC, rezultate preliminare

Rezultatele preliminare ale sondajului privind simplificarea normelor politicii agricole comune (PAC) și clarificarea surselor de complexitate arată că o treime dintre fermierii intervievați lucrează mai mult de șase zile pe an pentru sarcinile administrative, pentru 24% timpul necesar este de cinci până la șase zile, iar pentru 38% de una până la patru zile lucrătoare, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG Agri). Majoritatea fermierilor care au participat la sondaj (78%) apelează la un ajutor extern pentru a-și pregăti și depune cererea de subvenții PAC. Ajutorul este oferit fie de asociații de fermieri și cooperative (în 36% din cazuri), fie de societăți private, precum firme de consultanță sau bănci (25%), sau de autorități publice (18%).

Jumătate dintre respondenții care solicită sprijin PAC nu utilizează dispozitive mobile pentru a transmite autorităților fotografii marcate geografic, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate invocă probleme, considerând, în special, că sunt consumatoare de timp, că sunt dificil de utilizat sau că lipsește feedbackul cu privire la acuratețea imaginilor furnizate. În privința controalelor la fața locului, în ultimii trei ani, 36% dintre exploatațiile incluse în anchetă au fost vizitate o singură dată, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel puțin trei vizite, însă nu obligatoriu în legătură cu PAC, iar pregătirea acestor controale necesită între o jumătate de zi și o zi de lucru pentru 63% dintre agricultorii verificați.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 martie-8 aprilie a.c. la inițiativa Comisiei Europene și a colectat aproape 27.000 de răspunsuri. O analiză detaliată a cercetării va fi disponibilă în a doua jumătate a anului.

10 ani de la lansarea primului observator european al piețelor agricole

Primul observator european al piețelor agricole a sărbătorit săptămâna trecută, în data de 16 aprilie, cea de-a 10-a aniversare. Este vorba despre Observatorul pieței laptelui înființat în anul 2014 de Comisia Europeană, cu un an înainte de încheierea regimului cotelor de lapte, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). De atunci, a servit ca model pentru mai multe sectoare, precum al cărnii, al zahărului, al culturilor, fructelor și legumelor, vinului, îngrășămintelor și pentru Observatorul lanțului alimentar a cărei lansare este așteptată în luna iulie a.c.

DG Agri marchează aniversarea Observatorului laptelui trecând în revistă avantajele înființării acestuia pentru sectorul de profil din Uniunea Europeană, în care activează aproximativ 530.000 de ferme, majoritatea de familie, și pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu lapte și produse lactate. Observatorul oferă o imagine asupra producției, asupra prețurilor, asupra dezvoltării sectorului de procesare și comerțului cu principalele produse lactate, de asemenea, transmite analize pe termen scurt, în timp util.

Iată câteva exemple care arată volumul schimburilor comerciale ale României cu produse lactate, pe relația intracomunitară. În anul 2023, vânzările de unt din România pe piețele statelor membre au totalizat o sută de tone și au fost efectuate în principal în Bulgaria, dar cumpărările au depășit 16.100 tone, cele mai mari cantități provenind din Polonia (aproape 6.300 tone) și Germania (3.400 tone). În aceeași perioadă, operatorii comerciali locali au livrat 15.000 de tone de brânză în Uniunea Europeană, în special în Grecia și în Italia, dar achizițiile s-au cifrat la 109.500 tone, principalii furnizori fiind Germania, Polonia și Italia. 

Pentru prima dată de la implementarea actualei politici agricole comune (PAC), reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, din 29 aprilie, de la Luxemburg, include pe agendă dezbaterea privind rezultatele obținute de statele membre în aplicarea Planurilor Strategice.

Schimbul de opinii între miniștrii de resort pleacă de la următoarele întrebări: măsurile incluse în Planurile Strategice PAC au răspuns așteptărilor administrației și ale fermierilor în primul an de aplicare și cum vor evolua în viitorul apropiat?

Cu fonduri cifrate la 386,6 miliarde de euro, reprezentând o treime din bugetul total al Uniunii Europene, PAC, reformată și pusă în aplicare de la 1 ianuarie anul trecut, acordă mai multă flexibilitate statelor membre în planificarea acțiunilor menite să contribuie la o agricultură durabilă și a intervențiilor bazate pe performanțe în materie de mediu și climă. 40% din bugetul PAC este alocat pentru măsuri care vizează combaterea schimbărilor climatice.

În esență, elementele care definesc actuala politică agricolă comună, fixate cu trei ani în urmă, în 2021, urmăresc să stimuleze practicile agricole mai „verzi” în rândul celor șapte milioane de beneficiari din întreaga Uniune Europeană, o direcționare mai bună a sprijinului financiar către exploatațiile mici și tinerii fermieri și creșterea angajamentului față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor din agricultură.

La solicitarea statelor membre și a fermierilor, în timpul protestelor de la începutul acestui an, pe fondul invocării provocărilor tot mai mari ale sectorului agricol, a imprevizibilității vremii și incertitudinilor economice, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru relaxarea condițiilor de accesare a subvențiilor PAC, care vizează șase din cele nouă standarde de bune practici pentru mediu și climă și posibilitatea țărilor UE de a acorda, justificat, derogări temporare de la anumite cerințe.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a dat undă verde unei revizuiri a politicii agricole comune pentru a ușura sarcina administrativă a fermierilor în anul 2024, aprobând, în procedură de urgență, cu o majoritate largă, ajustarea regulamentelor din 2021 privind aplicarea PAC. Urmează adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, publicarea în Jurnalul Oficial al UE și aplicarea imediată.

Franța: măsuri suplimentare în favoarea fermierilor

Guvernul francez a anunțat săptămâna trecută măsuri „complementare” în favoarea fermierilor, sperând că va pune capăt definitiv crizei care a provocat blocaje excepționale la începutul anului, potrivit postului de radio Europe 1. Printre acestea se numără prezentarea versiunii finale a planului Ecophyto de reducere a pesticidelor, pusă în așteptare din cauza crizei agricole, noi ajutoare pentru ferme, accelerarea a o sută de proiecte de stocare a apei și de irigații și un plan de sprijin pentru trei departamente franceze afectate de crizele meteorologice. De asemenea, Executivul condus de premierul Gabriel Attal a reconfirmat că reforma pensiilor agricole se va aplica din 2026 și va lua în considerare cei mai buni 25 de ani din carieră.

Planul Ecophyto 2030 preia angajamentele de simplificare asumate de guvern în negocierile cu sindicatele agricole și se va baza pe un indicator european, în locul celui francez folosit până acum, un demers criticat de mai multe ONG-uri pentru că diferențiază mai puțin toxicitatea pesticidelor.

Cash-flow-ul fermierilor va fi susținut de banca publică de investiții BPI Franța, care va oferi împrumuturi de cel puțin 100 de milioane de euro și garanții pentru credite contractate de la bănci private.

50 de milioane de euro se vor duce către fermierii din regiunile afectate în special de secetă, îngheț sau inundații, pentru finanțarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea sectoarelor locale.

Agricultorii francezi, organizați în cea mai mai mare federație sindicală din sectorul agricol local, FNSEA, și asociația Tinerii Fermieri au răspuns pozitiv la pachetul de măsuri dat publicității de guvernul de Paris, dar au avertizat că rămân vigilenți și că vor monitoriza implementarea acestuia și votul noii legi agricole programat să aibă loc în vară, mai informează Europe 1.

Germania dorește majorarea plafonului de minimis la 50.000 de euro

Germania dorește creșterea ajutorului „de minimis” pentru sectorul agricol european, de la 20.000 de euro cât este în prezent, la 50.000 de euro, transmite publicația online Euractiv. Cererea Germaniei este susținută de alte 14 state membre, între care și România. Acesta este singurul tip de subvenție națională care nu necesită aprobare din partea Comisiei Europene, considerându-se că pachetele de intervenție acordate la scară mică nu sunt în măsură să denatureze piața concurențială.

La reuniunea miniștrilor agriculturii în Consiliul Agrifish de luna trecută, Italia a prezentat o notă care a inclus câteva puncte de sprijin pentru fermieri, între acestea și creșterea plafonului de minimis.

Ajutoarele de stat, dorite de fermierii europeni, au făcut, din nou, obiectul unei luări de poziții în Consiliul European. La summitul extraordinar din 17-18 aprilie, liderii UE au cerut prelungirea cadrului temporar privind ajutoarele de stat și, de asemenea, creșterea ajutorului de minimis pentru agricultură. În raportul prezentat în cadrul acestei reuniuni de fostul premier al Italiei, Enrico Letta, acesta a avertizat că relaxarea regulilor privind ajutorul de stat ca răspuns la criza recentă a produs distorsiuni pe piața unică, din cauza capacității bugetare diferite între statele membre.

Lanțul alimentar european: numeroase microîntreprinderi și întreprinderi mici și 9 milioane de ferme foarte fragmentate

Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. În cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente participă numeroase microîntreprinderi sau întreprinderi mici, reprezentând peste 95% dintre actorii din industria alimentară și comerțul cu amănuntul, un număr redus de entități mari care acționează în calitate de cumpărători și 9,1 milioane de ferme agricole, foarte fragmentate. Dimensiunea medie a unei exploatații agricole în Uniunea Europeană este de 17,4 hectare.

Primele constatări ale raportului arată că marea majoritate a statelor membre au adoptat un nivel ridicat de protecție împotriva practicilor interzise de directivă. În 2023, au fost deschise aproximativ 1.500 de investigații de către autoritățile naționale competente, dintre care aproximativ 17% au condus la constatarea unei încălcări sancționate cu amendă, informează Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei, DG Agri.

Practicile comerciale neloiale detectate cel mai frecvent au fost plățile întârziate pentru produsele agricole și alimentare perisabile sau neperisabile (50% și 13%), cele solicitate pentru acțiuni de marketing (7%), pentru stocare, afișare și listare (7%), iar cele mai multe au fost identificate la nivelul comerțului cu amănuntul (41%), urmat de industria alimentară (36%) și comerțul cu ridicata (22%).

Cel mai recent sondaj privind practicile comerciale neloiale arată că 57% dintre respondenții europeni nu știau de autoritățile naționale cu atribuții în aplicarea legii, iar atunci când au fost întrebați de ce nu au raportat o practică neloială cu care s-au confruntat, 30% au indicat teama de represalii din partea cumpărătorului, în timp ce 17% se îndoiesc de capacitatea de gestionare a situației de către autoritatea publică.

În acest an, Comisia va propune noi norme privind comerțul transfrontalier și va lansa Observatorul lanțului agroalimentar al Uniunii Europene. De asemenea, va propune modificări ale Regulamentului privind organizarea comună a piețelor produselor agricole.

Ar trebui să uităm de tractoriștii clasici. În condițiile noilor tehnologii din domeniul agricol au loc și schimbări ale exigențelor referitoare la meseriile agricole. Un specialist în acest domeniu are nevoie acum nu doar de cunoștințe din domeniul științelor agricole, ci și din sectorul de tehnologia informației sau al protecției mediului.

Am discutat cu cu elevii și profesorii de la Liceul Tehnologic Nr. 1 Comana despre acest subiect.

Invitați:

- Cătălin Tobescu, director executiv Asociația Prolemn;

- Cristina Iordache, fermier din județul Giurgiu.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz, jurnaliști RFI România

Jurnal de știri

Învăţaţi franceza cu Parimal, un tânar nepalez care este student la Ştiinţe Politice. La Paris a descoperit plăcerea de a sta într-o cafenea şi a-i observa pe trecători. Suntem la o terasă în Place de la Contrescarpe şi avem întâlnire cu Axelle Carlier, blogger pentru Paris Zigzag, care ne va explica de ce preferă parizienii terasele şi care sunt terasele lor preferate !

Socializarea la o terasă

Pourquoi ?

Les Parisiens habitent souvent dans de petits appartements.

Ils reçoivent peu chez eux, ils préfèrent retrouver leurs amis dans un restaurant ou à une terrasse de café.

Ils sont toute la journée dans des endroits fermés (au travail, dans le métro, dans leur appartement).

La terrasse, c’est un « sas de décompression » : une pause après le travail ou à l’heure du déjeuner. 

Ils aiment être dehors, prendre l’air dès qu’il fait beau.

Ils aiment « regarder le spectacle de la rue ».

Pour quoi faire ?

Pour travailler

Pour faire une pause

Pour être seul

Pour être tranquille

Pour retrouver des amis

Pour réfléchir

Pour bouquiner

Quelques codes de conduite à observer

En terrasse, il faut respecter l’intimité et la tranquillité des gens.

C’est normal qu’une personne seule s’installe à une terrasse.

On peut rester de longues heures à une terrasse à condition de commander au moins une boisson par heure.

La terrasse est un lieu fumeur. A l’intérieur, c’est un espace non fumeur.

Si on veut rencontrer des personnes ou draguer, c’est au comptoir, au bar, mais pas en terrasse.

Diferenţa dintre "bacşiş" şi "servicii"

Le pourboire

Le pourboire est une certaine somme d'argent remise par le client à titre de récompense au serveur. Il est toujours facultatif et laissé à l'appréciation du client.

Le service

Le service est un pourcentage perçu sur l'addition ou le prix. Il doit être inclus obligatoirement dans le montant de la note ou de la facture. Les prix affichés doivent être ceux à payer effectivement par le client (donc service inclus). Les menus doivent comporter la mention : "prix service compris", suivie du pourcentage appliqué.

Terase insolite sau celebre din Paris

Les terrasses classiques

« Les Deux-Magots », le « café de Flore » : à Saint-Germain-des-Prés 

Les terrasses avec une belle vue

« le Georges » : sur le toit du Centre Georges-Pompidou 

« le Zyriab » : sur le toit de l’Institut du monde arabe 

« les Ombres » : sur le toit du Musée du Quai Branly

« Le Déli-Cieux » :sur le toit du Printemps Haussmann 

Les terrasses cachées

Le « Centquatre » : dans le centre culturel, rue d’Aubervilliers

Le « café A » : dans l'ancien couvent des Récollets, près de la Gare de l’Est

Le « Rosa Bonheur » : dans le parc des Buttes-Chaumont

Le « café Maure » : la terrasse de la Mosquée de Paris, rue Geoffroy-Saint-Hilaire

Întrebarea formulată de Parimal

Parimal :Et alors, quand je vais dans les cafés, les bistrots, je m’assois, des fois j’y suis seul. Donc, est-ce que c’est normal de passer une heure dans un café tout seul ?

Axelle :Bien sûr, je pense que c’est… c’est comme un sas de décompression, en fait. A la pause déjeuner ou après le travail, ça fait vraiment une pause tout seul, on prend le temps de réfléchir, de bouquiner…

Parimal :Et les terrasses peuvent-elles aussi être un lieu de drague ?

Axelle :Alors, bien sûr ! Mais je pense que c’est pas le lieu le plus approprié, parce qu’en fait, souvent quand on est en terrasse seul, je pense justement, c’est pour être tranquille. Donc je pense que pour draguer, par exemple, dans un café, le comptoir est plus approprié : on est plus disposé discuter, à draguer, à se faire draguer.

Linkuri utile:

Les meilleures terrasses de Paris selon Paris Zigzag : http://www.pariszigzag.fr/bars-cafes-terrasses-paris/les-meilleures-terrasses-de-paris

Învăţaţi franceza cu Parimal, un student nepalez aflat la Paris de 3 luni. Parimal se întreabă de ce în cafenelele pariziene scaunele de pe terase sunt toate orientate către stradă. Poate pentru a-i observa pe trecători ? Ne aflăm pe terasa cafenelei « Le Contrescarpe » spre capătul străzii Mouffetard.

Câteva băuturi tipice cu nume insolite

Avec de la limonade 

un diabolo : limonade + sirop de fruit de la passion

un diabolo menthe : limonade + sirop de menthe

un diabolo fraise : limonade + sirop de fraise

Avec du pastis

une tomate : pastis + sirop de grenadine

une mauresque : pastis + sirop d’orgeat

un perroquet : pastis + sirop de menthe

Avec de la bière

un monaco : bière + sirop de grenadine  

un panaché : bière + limonade

un picon bière : bière + liqueur 

Servicii şi preţuri 

Les prix sont librement déterminés par les professionnels.

Les prix des boissons et denrées les plus courantes (café noir, "demi pression", bière en bouteille, jus de fruit, soda, eau minérale, apéritif anisé, plat du jour, sandwich) doivent être affichés de manière visible et lisible de l’extérieur, en euros « taxes et services compris ».

Le prix varie selon l’endroit où l’on consomme

Au bar (au comptoir) : on est servi par le barman, il n’y a pas le service, c’est le moins cher.

En salle : on est servi par le serveur, on est assis, le service est ajouté au prix, c’est plus cher.

En terrasse : on est servi par le serveur, on est assis à l’extérieur, le service est ajouté au prix, c’est le plus cher.

Les principes du service

Les cafetiers n'ont pas le droit :

de refuser de vous servir un simple café en terrasse ;

de vous apporter un demi-litre de bière si vous avez commandé un « demi », car le « demi » français correspond à 25 cl. (un demi-litre de bière = « une pinte »).

Les cafetiers peuvent en revanche vous refuser :

de vous vendre des cigarettes. S'ils vous en vendent, ils sont libres d'en augmenter le prix réglementé ;

d'accéder au téléphone et aux toilettes si vous ne consommez pas dans l'établissement ;

le verre d'eau "gratuit" (ou la carafe) si vous ne commandez aucune consommation payante.

Întrebarea formulată de Parimal

Parimal : On est dans une terrasse…

Le serveur : Oui…

Parimal : Et je trouve assez intéressant l’orientation des chaises, par exemple, qui sont orientées vers le public. C’est quelque chose qui n’est pas très commun dans d’autres pays.

Le serveur : Oui, effectivement, oui. C’est que la terrasse, c’est fait pour observer les gens.

Parimal : Ok.

Le serveur : La terrasse, la plupart du temps, vous vous asseyez pour boire un coup avec vos amis et puis regarder les gens passer devant vous… La terrasse c’est un vrai moment qu’on passe ensemble… On est très voyeurs en fait en France.

Et puis, il y a une question très pratique aussi. Plus vous rangez votre terrasse, plus elle est pratique à travailler.

Nicu Ștefănuță candidează ca independent la alegerile europarlamentare. În opinia sa, campania electorală este nedreaptă, pentru că accesul la finanțare este inegal.

Nicu Ștefănuță vorbește despre inechitățile din campania electorală pentru alegerile europarlamentare: ”Sunt candidat independent și mă chinui destul de mult. Campania este una destul de nedreaptă, în care partidele au milioane de euro de la bugetul de stat, pe care le cheltuiesc discreționar. A ajuns minutul de televiziune să coste 2.000 de euro în timpul campaniei, iar eu care m-am chinuit enorm ca să strâng cele 100.000 de semnături în stradă, pe bune, nu am aceleași mijloace la dispoziție”.

Eurodeputatul vicepreședinte al Verzilor Europeni din PE spune pe de altă parte că România va intra și cu partea terestră în Spațiul Schengen și crede că Austria devine tot mai izolată în UE, în acest dosar.

Jurnal de știri

Sabrina Maneca Voinea a strălucit la Campionatele Europene de gimnastică artistică de la Rimini. Ea a cucerit 2 medalii de argint, la bârnă și la sol, în finalele pe aparate. În concursul pe echipe, România a scăpat printre degete o medalie, Franța cucerind pe final bronzul. Pentru gimnastele noastre urmează pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Paris.

A mai rămas o lună până la alegerile pentru Parlamentul European. Ba chiar mai puțin, dacă avem în vedere că Țările de Jos vor da startul pe 6 iunie. În Irlanda, votul va avea luc pe 7 iunie, în timp ce majoritatea ţărilor membre, inclusiv România, organizează scrutinul în 9 iunie. Una dintre mizele cele mai importante ale alegerilor europene este cea legată de desemnarea ocupanților funcțiilor de vârf în cadrul Uniunii: președintele Comisiei, președintele Consiliului și șeful Băncii Centrale Europene. Parlamentul joacă un rol crucial în aceste procese – și iată cum:

Potrivit Tratatului de la Lisabona, care guvernează astăzi Uniunea Europeană, președintele Comisiei este desemnat ținându-se seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce s-a procedat la consultările necesare.

Instituția care înaintează nominalizarea este Consiliul European – deci șefii de state și de guverne. Decizia se ia cu majoritate calificată iar nominalizarea este înaintată Parlamentului European, care trebuie să voteze cu majoritate simplă.

În cazul în care candidatul nu întrunește majoritatea, Consiliul European trebuie să facă o altă propunere, în termen de o lună. 

Nominalizarea este precedată de un întreg șir de consultări între statele și guvernele reprezentate în Consiliul European și Parlamentul nou ales. Persoana propusă trebuie să întrunească majoritatea în cadrul statelor membre dar și a Parlamentului, de unde și precizarea că trebuie să se țină cont de rezultatele alegerilor. Cu alte cuvinte, trebuie să se formeze o majoritate în cadrul grupurilor politice alese, care să agreeze nominalizarea Consiliului.

În cadrul ultimelor două runde de alegeri europene, marile familii politice au înaintat pe listele lor așa-numiții candidați de vârf, care reprezentau propunerile pentru șefia Comisiei. Această procedură nu este prevăzută în niciun tratat dar teoretic, șefia Comisiei ar trebui să revină candidatului la vârf din partea formațiunii care a întrunit cel mai mare număr de voturi.

S-a întâmplat în 2014, când Jean-Claude Juncker, din partea PPE, a devenit șef al executivului European. Nu și în 2019, când Manfred Weber, din partea aceleiași formațiuni, nu a obținut funcția.

Consiliul European a propus-o pe Ursula von der Leyen, care a trecut apoi de Parlamentul European în urma unui vot strâns. 

Acum, actuala șefă a Comisiei Europene este candidatul la vârf al PPE dar există deja zvonuri cum că istoria din 2019 s-ar putea repeta și Consiliul ar putea face o altă nominalizare, chiar dacă, după toate așteptările, PPE va rămâne principala familie politică după și 9 iunie.

Urmează apoi desemnarea membrilor Comisiei, propuși de guverne, câte unul din fiecare stat membru. Aceasta presupune o negociere complexă, iar candidații trebuie să treacă un examen extrem de sever în comisiile Parlamentului European, înainte de a fi votați în bloc de către plen. 

Iar dacă președintele Comisiei Europene poate fi comparat cu un prim-ministru, președintele Consiliului Consiliul European poate echivala cu un președinte cu puteri foarte limitate. El este desemnat de către șefii de state și de guverne, cu majoritate calificată.

Ministrul de externe al UE, un rol jucat de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, este desemnat de Consiliul European, cu majoritate calificată și cu acordul președintelui Comisiei. Tot Consiliul European numește, cu majoritate calificată președintele Băncii centrale Europene, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor băncilor centrale.

Iată, așadar, un proces destul de complicat de negociere, în care, pe lângă criteriile deja expuse, trebuie să se țină cont și de repartiția geografică și echilibrul de gen.

Dar, până la urmă, culoarea politică a celor care vor ocupa funcțiile de vârf depinde în mare măsură de ceea ce vor vota cetățenii europeni, în perioada 6-9 iunie. 

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului. 

Președintele chinez Xi Jinping și-a început în Franța turneul său european, care mai cuprinde Serbia și Ungaria. Într-o primă întrevedere cu liderul chinez, alături de Ursula von der Leyen, Macron a pledat pentru ”reguli echitabile” în comerţ și pentru o coordonare în ”crizele majore” din Ucraina şi Orientul Mijlociu. Presa europeană reamintește principalele puncte de divergență între UE și China: de la problemele comerciale, la războiul Rusiei în Ucraina.

Le Figaro a văzut venind în Europa ”un Xi Jinping din ce în ce mai imperial, care a ales Franța pentru a se întoarce în Europa după episodul dureros al Covid. Mult mai mult decât o onoare, aceasta trebuie privită ca o provocare”, consideră ziarul parizian, care costată o agresivitate crescută din partea Chinei.

Aceasta se manifestă ”prin cursa înarmărilor, pretențiile sale în Marea Chinei, prădarea resurselor, activismul internațional al spionilor săi și al poliției sale secrete (...) Europa abia începe să se trezească. Timp de treizeci de ani, a crezut că ar putea alinia China la regulile bunei concurențe; în prezent, observă că Beijingul își subvenționează în mod masiv supracapacitatea industrială înainte de a o arunca la un cost redus pe piața noastră prea primitoare”.

În același context Le Monde notează că, ”amenințată să se vadă prinsă între economiile americană și cea chineză, ajutate masiv de subvenții, Uniunea Europeană a intensificat în ultimele luni investigațiile privind ajutoarele de stat chinezești în mai multe sectoare industriale, în special vehiculele electrice”.

Potrivit Huffington Post, ”din punct de vedere francez, China este singurul actor capabil să influențeze Rusia, ceea ce ar trebui să îi permită să protejeze Ucraina. Parisul speră așadar să determine Beijingul să contribuie la rezolvarea acestui conflict, conform termenilor aleși de Palatul Elysée”.

”Dezbinarea UE este utilă pentru Beijing”

De partea sa, ziarul italian La Stampa crede că Xi vrea să-l folosească pe Macron pentru a submina parteneriatul Europei cu SUA.

„Macron ia în considerare trimiterea de trupe terestre în Ucraina, în timp ce Xi consideră că livrările de arme către Kiev „toarnă benzină pe foc” și consideră că sancțiunile împotriva Moscovei sunt ilegitime. Cu toate acestea, China este mulțumită de apelurile repetate ale președintelui francez pentru autonomia strategică a UE. Xi vrea să se bazeze pe acest lucru pentru a crește potențiale îndoieli în rândul liderilor europeni cu privire la oportunitatea alinierii strategice la politica externă a SUA”. (Sursa: Eurotopics).

Associated Press comentează că, ”pe măsură ce liderii europeni au urmat politici mai protecționiste pentru a limita influența Beijingului și Moscovei pe continent, guvernele liderilor naționaliști conservatori Viktor Orbán din Ungaria și Aleksandar Vučić din Serbia au curtat China, invitând la investiții majore în infrastructură, producție, energie și tehnologie”.

Deutsche Welle observă că ”Xi își începe călătoria în Franța, înainte de a se îndrepta spre Serbia și Ungaria. ”Primirea va fi mai caldă la Belgrad și Budapesta, ambele considerate ca nutrind mai multe simpatii față de Moscova și Beijing”.

Dezbinarea UE este utilă pentru Beijing. După cum explică un expert consultat de publicația germană, „strategia Chinei față de UE timp de 20 de ani a fost întotdeauna să divizeze și să cucerească”