Jurnal RFI

Discutăm din nou cu reporterul Éric de Lavarène. L-am invitat pentru prima dată în urmă cu exact trei ani, pe când se afla la București. Éric de Lavarène locuiește acum la Atena, unde continuă să lucreze pentru canalul franco-german Arte, acoperind Balcanii și Ucraina.

Ovidiu Nahoi în dialog cu Raluca Moldovan, Conferențiar la Departamentul de Relații Internaționale UBB Cluj-Napoca și analistul de politică externă Dorin Popescu. Decriptăm mesajele lui Xi Jinping către europeni, analizăm politica Budapestei și a Belgradului față de Occident și China.

Apoi aruncăm o scurtă privire către Orientul Mijlociu. Ce va face Israelul după avertismentul clar al Statelor Unite privind consecințele unui atac major la Rafah? Plus: evenimentele din universitățile americane și europene pot indica un eșec educațional al Vestului.

Israelul a lansat o serie de lovituri asupra estului oraşului Rafah, în timp ce negocierile privind încetarea focului care au avut loc la Cairo s-au incheiat fără un acord. Actiunile armatei israeliene indica faptul ca premierul Benjamin Netanyahu nu tine cont de ameninţarea preşedintelui Joe Biden, de a opri livrările de arme către Israel dacă atacă la scara larga Rafah. 

A început campania electorală

Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare a început astazi şi se încheie în 8 iunie. Biroul Electoral Central recomandă competitorilor un discurs echilibrat şi onest. Liberalii si-au lansat la Iasi candidatii pentru scrutinele din 9 iunie. Liberalii ieșeni au fost trași de urechi de președintele partidului, Nicolae Ciuca, pentru numărul redus de femei de pe listele la alegerile locale. 

ONG german: De la declanșarea războiului, a crescut numărul refugiatelor ucrainence care se prostituează în Germania

„Bărbaţii ucraineni care luptă pe front nu ştiu că nevestele lor se prostituiază.” Sub acest titlu a fost publicat un amplu interviu acordat postului public de radiodifuziune din Berlin de reprezentantul unui ONG care se ocupa de drepturile femeilor, în care se vorbeşte despre un fenomen prea puţin cunoscut şi, deseori, ocolit în dezbaterile publice. După izbucnirea războiului, în 2022, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de femei din Ucraina care practică prostituţia în Germania.

Protestele din campusurile americane s-au încheiat. Ce nu au înțeles tinerii care au manifestat contra războiului din Gaza

Si, accesul la informatie nu inseamna ca automat esti ferit de manipulare. Este concluzia a doi analisti de politica externa care au comentat la RFI protestele declanșate de războiul din Gaza în campusurile studențești americane. Manifestatiile s-au calmat desi protestatarii nu au reușit ce si-au propus. Universitățile nu intenționează să renunțe la legăturile cu Israelul sau la investițiile în companii care au legătură cu statul evreu, iar președintele Joe Biden a transmis deja că protestele nu l-au forțat să-și modifice politica din Orientul Mijlociu.

Jurnal de știri

Cezar Ioan de la vinul.ro este astăzi invitat la #Ecofrecventa. Vorbim despre noile tendinte din lumea vinului, concursul pe care il organizeaza saptamana viitoare, cum arata vinul romanesc pe rafturile din strainatate, cum a evoluat ramura bio a industriei de vinuri si nu in ultimul rand de ce unele vinuri romanesti sunt mai scumpe decat cele din strainatate, desi calitatea lor nu recomanda asemenea preturi. Fița sau incultura?

Jurnal de știri

Victor Negrescu spune că temele de interes local vor domina campania electorală pentru alegerile comasate locale și europarlamentare din 9 iunie. Candidatul PSD crede însă că subiectele europene trebuie să se regăsească și ele pe agendă.

Victor Negrescu atrage atenția că fake-news-urile din campania electorală pentru alegerile europarlamentare trebuie combătute.

Eurodeputatul vorbește în interviul acordat RFI despre alegerile europene, pericolul extremismului, Republica Moldova și dosarul Schengen.

Domnul Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas este astăzi invitatul emisiunii noastre. Vorbim despre seria de conferințe”Despre lumea în care trăim” (18-20 mai a.c., Ateneul Român, București) organizată de Fundația Humanitas Aqua Forte

Emisiunea în format video poate fi urmărită aici

”Până la alegeri a rămas doar o lună, de campanie oficială, teoretic timp suficient pentru orice răsturnare de situație, cel puțin în privința scrutinelor uninominale...”

În editorialul sau din SpotMedia, Ioana Ene Dogioiu scrie că indiferent dacă vor fi sau nu surprize, merită notate câteva elemente care par a marca parcursul către 9 iunie:

”Comasarea alegerilor a avut ca efect sufocarea completă a europarlamentarelor de către locale, în mod tradițional alegerile de cel mai mare interes pentru că autoritatea locală este cea mai apropiată de cetățean și viața lui de zi cu zi.

Temele europene nu există, nu contează, nu sunt explicate, din nou funcția de europarlamentar este doar o sinecură pentru premianți/dinozauri.

Ca efect, se accentuează vulnerabilitatea la manipulări de tipul “Bruxelles ne-a impus, Bruxelles e de vină”. Adică pasarea decontului pentru propriul eșec și propria incompetență în sarcina UE.

Marea problemă a lor și a partidelor pe care le conduc nu este stârnirea urii, a fricii și adversității. Ci a hohotelor de râs, o prăbușire din care ridicarea este cu mult mai dificilă”.

Cum păcălesc românii automatele de reciclare și iau bani şi pe sticlele care nu sunt în program

Jurnaliștii Libertateaau făcut acest experiment și au aflat care este metoda prin care românii pot să păcălească automatele sistemului de reciclare și primesc vouchere pentru sticle care nu sunt în program.

Pe rețelele de socializare a apărut un filmuleț în care se prezintă cum se poate modifica PET-urile nereciclabile în reciclabile, doar cu ajutorul unui copiator obișnuit. Libertatea a verificat informația, iar experimentul a reușit. Metoda mai merge până pe 30 iunie, când nu vor mai exista ambalaje neeligibile în program

Experiment PressOne: „terapie energetică” pe Tik Tok. Oamenii care promit că te vindecă de cancer cu îngeri și multe sute de lei

„Pentru cancerul de sân poți să scapi fără niciun fel de operație, cu condiția să vii la noi și să nu fi fost deja operată”, promite un cuplu pe Tik Tok. Cei doi câștigă sume constante de bani din vulnerabilitatea celor cărora le promit soluții miraculoase, pentru probleme grave de sănătate. PressOneatrage din nou atenția asupra fenomenului falșilor terapeuți și a pericolelor pe care aceștia le pot reprezenta în societate.

Fenomenul falșilor terapeuți ia amploare și pe Tik Tok. PressOne relata pe larg anul trecut despre ascensiunea fenomenului falșilor terapeuți în România, pentru care nu există suficiente pârghii oficiale care să-i descurajeze. Câteva luni mai târziu, terapia alternativă/complementară pare să inspire sute de persoane să renunțe la tratamentele medicale și să își trateze, în schimb, afecțiunile prin terapia energetică.  

Care sunt cele mai mari 100 companii antreprenoriale româneşti, cine sunt acţionarii şi ce cifre au în spate?

Ziarul Financiar lansează astăzi prima ediţie a unui anuar dedicat exclusiv businessului antreprenorial românesc care are ca punct de pornire compania şi rezultatele ei financiare

Top 100 companii antre­pre­noriale româneşti „se des­chide“ la 11 mld. lei – cifra de afaceri a Dedeman Bacău în 2022, liderul companiilor antreprenoriale – şi se închide la 581 mil. lei – cifra de afaceri a Dolo Trans Olimp, firmă clasată pe locul 100.

Are şase companii cu afaceri de peste 5 mld. lei, 16 peste 2 mld. lei şi 48 de companii miliardare. E mult? E puţin? În urmă cu un deceniu erau doar nouă astfel de firme.

Are 98 de companii cu profit net în 2022 şi două firme cu pierderi.

Are 30 de firme cu cel puţin 1.000 de angajaţi.

În firmele din top 100 lucrează 124.000 de oameni, cu 4.000 mai mulţi decât în 2021.

Profit.ro scrie că șefii băncilor din România spun că intermedierea financiară redusă este generată de lipsa cererii eligibile, în condițiile în care firmele nu au bilanțurile care să le permită acces la creditare bancară. Mai mult, există o diviziune mare între urban și rural – dacă pentru orașe există băncile, pentru sate nu mai sunt disponibile cooperativele de credit care asigurau finanțarea în trecut. O altă problemă vine din tratamentul diferit de care au parte băncile ca urmare a reglementării privind spălarea banilor, cunoașterea clientelei sau ESG.

Pentru Europa, riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Iată ce spune Fabrice Le Saché, vicepreședinte pentru Europa al MEDEF, cea mai reprezentativă organizație a sectorului privat francez.

În primăvara acestui an, MEDEF a lansat un set de 30 de propuneri pentru o Uniune Europeană mai competitivă. Propunerile au în vedere încurajarea  reindustrializării și a inovației, , simplificarea birocrației sau crearea unor campioni europeni în domenii cheie.

Aceste propuneri vor fi puse pe agenda viitoarei Comisii Europene, care va rezulta în urma alegerilor din 9 iunie.

Fabrice Le Saché a fost prezent la București, în cadrul unei conferințe organizate de Confederația patronală Concordia, pentru a întări legăturile cu organizațiile patronale din Europa Centrală și de Est.

În interviul acordat RFI Romania, vicepreședintele MEDEF a explicat motivele pentru care organizația a ținut să înainteze propunerile pentru o Europă mai competitivă, precum și actualul context economic și geopolitic:

”Aceste propuneri pleacă de la o constatare. Și aceasta este că economia europeană se decuplează în raport cu cea a Statelor Unite și a Chinei. Vedem un mare număr de indicatori. Creșterea economică este mai mare în Statele Unite decât în Europa.

Inovarea: sunt mai multe brevete depuse în China decât în Europa. Mișcarea banilor: vedem că economiile părăsesc Europa pentru a fi vărsate în Statele Unite. Vedem de asemenea că Produsul Intern Brut pe locuitor devine tot mai divergent între Statele Unite și Europa, productivitatea diferă tot mai mult între cele două regiuni.

Deci, trebuie să reacționăm, și încă foarte repede. Iar rolul Europei este important, pentru că 70 la sută din reglementările care guvernează întreprinderile noastre își au originea la Bruxelles și Strasbourg. Piața unică este o enormă oportunitate pentru întreprinderile noastre, sunt 450 de milioane de consumatori, iar 60% din exporturile franceze merg pe piața unică a Uniunii Europene.

Trebuie să fim interesați de ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg pentru că regulile din țările noastre vin de acolo.

Avem ambiții mari asupra decarbonizării, dar nu este sufiient - acestea trebuie însoțite de o ambiție pentru producție, de creștere, de competitivitate, de inovare. Decarbonizarea nu poate fi făcută fără toate aceste ambiții.

Deci, propunerile noastre țin cont de toate aceste aspecte dar și de contextul geopolitic, de războiul aflat la porțile noastre, de invazia barbară a Rusiei în Ucraina.

Toate acestea schimbă perspectiva despre Europa. Vorbim despre extindere, suntem 27, mâine poate vom vi 37, vorbim despre cum putem finanța mai bine întreprinderile, despre piețele de capital, vorbim despre cum să producem mai mult pe terenul european.

Vedem că prietenii noștri americani, prin Inflation Reduction Act , subvenționează industria cu 400 de miliarde, chinezi, de asemenea, folosesc subvențiile și dumpingul”.

Iar noi, Europa, ce putem face pentru a accelera ?

”Noi propunem înființarea unui fond suveran european care poate avea efect de pârghie, propunem o neutralitate tehnologică, pentru a putea avea o diversitate de soluții – de exemplu, în sectorul energetic, nuclear, energiile regenerabile, al gazului. În concluzie, un mix energetic. Și nu este Comisia Europeană cea care să spună exact ce tehnologii trebuie să utilizeze întreprinderile.

Rolul Europei este să dea repere, obiective pe termen lung, iar al întreprinderilor este de a finanța inovarea, de a cerceta, de a reuși sau de a se înșela, acesta este rolul sectorului privat. Dacă Europa spune de fiecare dată că trebuie folosită o tehnologie sau alta, se produc blocaje, probleme în filialele din fiecare sector, care văd ținte în mișcare și uneori pot apărea probleme majore pentru că totul se mișcă foarte repede și ne putem înșela în alegerile tehnologice.

Deci trebuie să avem o diversitate de soluții. Vorbim apoi despre mobilitatea europeană. De exemplu, în cazul Erasmus+ sunt prea puțini aplicanți, sunt 2%, dar ar trebui să avem 20% . Apoi avem problema suprareglementării. Întreprinderile noastre au prea multe de raportat, este prea dificil, deci trebuie ușurate reglementările”.

În propunerile dumneavoastră ați lansat conceptul ”Buy European”. Până acum, acesta se referea la producțiile naționale, se spune și la noi să cumpărăm produse românești, în Franța de asemenea, în alte țări. Ce înseamnă, de fapt, ”Buy European”?

”Vedeți, în China, mai mult de 80% dintre produsele consumate de chinezi sunt fabricate în China. În Statele Unite, 70% dintre produsele consumate provin de la întreprinderi americane. Și în Europa? În Europa vorbim despre mai puțin de 50 de procente. În Franța mai puțin, 45%, în Germania 52%.

Deci, trebuie să rămânem deschiși, nu trebuie să ne închidem. Dar, să nu fim naivi! Deci trebuie să avem grijă la regulile pe care le impunem. Pentru că întreprinderile românești, întreprinderile franceze, care respectă clauzele de mediu, sociale și de altă natură, văd cum întreprinderi venite din afară, care nu respectă aceste clauze, câștigă competiția. Sunt multe întreprinderi care observă aceste lucruri șli spun: nu e posibil! Eu nu spun că trebuie să avem o preferință europeană, nu despre aceasta este vorba. Dar trebuie puse clauze pe piețe astfel încât condițiile de mediu și sociale să corespundă exigențelor pe care le avem pentru întreprinderile noastre”.

Aveți mijloacele pentru a convinge instituțiile europene să aplice reformele cerute de organizațiile dumneavoastră? Sunteți o mare organizație patronală, cooperați cu organizații din toată Europa, pentru aceasta vă aflați și aici, la București. Totuși, mecanismele decizionale europene sunt destul de compliocate...

”Eu cred că este un moment al înțelegerii situației. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat încă de acum un an și jumătate că trebuie redusă povara birocratică asupra întreprinderilor. Acum, problema este aplicarea. Președinta Comisiei și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat la Anvers, în Belgia, în cadrul unui eveniment industrial. Mai precis, al industriei chimice.

Același președinte al Comisiei a indicat că este nevoie de un comisar pentru industria de apărare, că trebuie să facem mai mult pentru industrie, pentru creșterea competitivității. Deci este o înțelegere a situației și toate părțile, indiferent de culoarea politică - în Franța, președintele Macron, în Germania, cancelarul Scholz, în Italia, președinta Consiliului, Georgia Meloni – toți cer o simplificare a reglementărilor și o Europă mai competitivă.

Riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Riscul decuplării este real – și nu uitați cifrele pe care vi le-am prezentat la începutul discuției. Este mastodontul chinez care sedovedește foarte dinamic, foarte inovator. Și avem o economieamericană foarte dinamică în comparație cu cea europeană.

Trebuie să fim foarte atenți, mai ales că avem și problema demografică. Inclusiv în România. La fel, în Franța, în Italia. Statele Unite nu au aceeași problemă demografică. Europa are această problemă demografică într-o măsură mai mare decât Statele Unite sau China. Aceasta este o adevărată problemă. Și din acest motiv Inteligența Artificială și automatizarea trebuie să ducă la creșterea productivității”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Jurnal de știri

Pentru al treilea an consecutiv, România a cucerit titlul european la culturism și fitness, după ce a terminat pe primul loc în competiția desfășurată la Santa Susanna, în Spania. Tricolorii au obținut nu mai puțin de 105 medalii dintre care 53 de aur, 32 de argint și 20 de bronz, și au fost primiți la întoarcerea în țară la salonul oficial al aeroportului Otopeni.

Presa internațională comentează amplu răcirea relațiilor dintre Statele Unite și Israel. Totul, în urma anunțului Casei Albe potrivit căruia Washingtonul va bloca orice ajutor militar în cazul în care armata israeliană va desfășura o ofensivă largă la Rafah, în Gaza. Comentatorii de întreabă ce va face Israelul în această situație. Dar ei remarcă și situația complicată în care  se află Joe Biden.

”Linia roșie de la Rafah trasată de Joe Biden schimbă relația SUA-Israel”, titrează Newsweek.

”Declarațiile președintelui au urmat decizia sa de săptămâna trecută de a opri un transport de 3.500 de bombe către Israel, din cauza temerilor că acestea ar putea fi folosite într-un atac la sol în Gaza. Mișcarea a fost puternic criticată de republicani, precum și de unii democrați”.

Potrivit expertului consultat de Newsweek, interviul președintelui „nu a fost cel mai bun moment politic al său”.

„Biden a reușeșit să-și înstrăineze atât aliații interni, cât și adversarii, cu retorica și politicile sale față de Israel. În timp ce stânga crede că nu a făcut suficient pentru a forța guvernul Netanyahu să abordeze preocupările umanitare din Gaza, dreapta acuză acum administrația că a afectat Israelul într-un război pe care nu își poate permite să-l piardă”.

The Washington Post notează că ”ruptura, care a venit inclusiv din afirmația lui Biden că civili au fost uciși de munițiile fabricate din SUA, vine după luni de dezacord între cele două țări cu privire la conduita Israelului în război și după ce negocierile între Israel și Hamas de la Cairo se clatină spre colaps.

Joi, Hamas a declarat că își trimite delegația înapoi la Doha, dar rămâne angajat în schema de încetare a focului. Israelul susține că acordul aprobat de Hamas este diferit de cel aflat inițial pe masă”.

Un consilier politic al lui Netanyahu a declarat pentru Financial Times că armata israeliană are suficientă „capacitate operațională pentru a-și atinge obiectivele de război”, dar că progresul negocierilor pentru ostatici va dicta cursul următoarelor câteva zile.

În acest timp – informează Le Figaro – ”Agenția ONU pentru refugiații palestinieni declară că aproximativ 80.000 de persoane au fugit din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, din 6 mai, când Israelul a ordonat evacuarea palestinienilor care locuiesc în oraș”.

The Guardian consideră că discuțiile din ultimele luni din Statele unite s-au concentrat asupra modului în care utilizarea anumitor muniții de către armata israeliană se îndepărtează de la regulile Pentagonului privind utilizarea unor astfel de arme în mediile urbane puternic populate.

Iar Le Point amintește că premierul israelian Benjamin Netanyahu insistă de luni de zile că este hotărât să lanseze o ofensivă terestră majoră împotriva orașului Rafah, din sudul Fâșiei Gaza. Potrivit acestuia, ultimele batalioane ale Hamas se ascund acolo.

În timp ce, conform publicației Middle East Eye,  ”unii experți militari din Israel sunt pregătiți să spargă rândurile. Generalul-maior de rezervă Yitzhak Barik a scris : „Bibi știe foarte bine că suntem într-o situație de blocaj militar... După ce armata a preluat controlul a 80% din Fâșia Gaza (cu excepția lui Rafah), și-a retras forțele pentru că nu avea altele pentru a le înlocui. Rezultatul a fost că Hamas s-a întors în masă în toate zonele lăsate libere de armata israeliană și a recăpătat controlul asupra lor”.

Premierul Marcel Ciolacu s-a sesizat în privința fenomenului supranumit „shrinkflation”. Pe românește, este vorba despre reducerea cantității unor mărfuri, în special alimentare, dar păstrarea prețului la același nivel. Premierul a cerut măsuri de urgență și preluarea legislației franceze.

Dar, despre ce este vorba în „modelul francez” împotriva „shrinkflation”? Să facem o scurtă istorie pe marginea temei.

Astfel, la începutul anului, ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire „tuna și fulgera” împotriva “escrocheriilor” și „practicilor scandaloase” prin care unele produse alimentare erau mai ușoare sau mai mici, dar prețul nu scădea. Chiar și marile rețele comerciale au denunțat aceste practici, fără să știe ce le așteaptă.

Nici asociațiile consumatorilor nu s-au lăsat mai prejos și au considerat fenomenul numit „redunflație” ca fiind înșelător pentru cumpărători. Asociațiile au arătat că zeci de mărci, inclusiv unele ale rețelelor de retail, și-au redus cantitatea, chiar și cu 20%, fără să reducă și prețul. Toată lumea a protestat uitând, însă, că mișcarea comercială nu era în niciun caz ilegală.

La jumătatea lunii aprilie a.c., ministrul francez pentru Comerț afirma într-un comunicat de presă că raportul preț-cantitate poate fi greu perceput de către consumator în momentul achiziției unui produs.

Drept urmare, guvernul francez a decis printr-o hotărâre că începând cu data de 1 iulie a.c. supermarketurile vor trebui să afișeze anunțuri care să indice clar produsele ale căror cantități au fost reduse recent. Aceste afișări vor trebui făcute timp de două luni după care se poate considera că marfa respectivă a intrat în „legalitate”, adică s-a consacrat ca un produs cu o nouă cantitate, mai mică decât cea din urmă cu câteva luni.

Aceasta este „marea variantă franceză” de luptă cu „shrinkflation” care se va aplica începând cu 1 iulie a.c. Dar, să spunem că noua legislație este deja controversată în Franța, în sensul că actorii economici implicați contestă modul de aplicare și eficiența actului normativ.

O obligație dificil de pus în practică

Concret, reprezentanți ai marilor rețele comerciale au declarat că este o obligație dificil de pus în practică. Aceștia susțin că producătorii știu cel mai bine dacă au redus cantitatea unei mărci, motivele reducerii și dacă prețul a rămas neschimbat. Deci, retailul a încercat să mute responsabilitatea semnalizării schimbării cantității către producători. Argumentele stau în picioare. Ministrul Comerțului a declarat că își dorește ca responsabilitatea să fie a producătorilor, dar că așteaptă o schimbare a regulilor la nivel european.

La rândul lor, reprezentanții marilor rețele comerciale cred că producătorii sunt cei care știu cel mai bine mărfurile care și-au redus cantitatea și, totodată, cauzele care au dus la această decizie. Sunt cazuri în care producătorii au schimbat rețeta și o dată cu ea și cantitatea.

De fapt, toate informațiile se găsesc la producători, doar că guvernul francez a obligat retailerii să afișeze informațiile. Va fi complicat, pentru că un hypermarket are listate zeci de mii de produse și ca atare contabilizarea lor din punctul de vedere al cantității și prețului va fi făcută cu destulă dificultate.

Acest efort este realizat pentru o perioadă de două luni, pentru că după expirarea acestui termen produsul micșorat va fi considerat produs normal. În fine, în acest moment este obligatorie afișarea prețului pe kilogram sau pe litru, ceea ce face posibilă măsurarea prețului în funcție de cantitate. Iar consumatorii pot raporta nereguli sau modificări către un site înființat special de către guvern.

După cum se poate observa, metoda franceză de combatere a „shrinkflation” nu este nici infailibilă, nici bine pusă la punct. Este doar încă o încercare de a reglementa un fenomen de piață cu mijloace birocratice. În România, legislația franceză se va lovi de aceleași probleme și, eventual, altele în plus.

450 de militari lituanieni și americani au participat joi la un exercițiu militar în care au fost testate rachete de tip Himars, care au fost trase în direcția Mării Baltice.

Exercițiul "Immediate Response 2024", care a avut loc în regiunea Klaipėda, face parte din programul  SteadfastDefender 24, cel mai amplu program de exerciții militare NATO de la Războiul Rece până în prezent, transmite postul național de radioteleviziune din Lituania.

”Suntem martori ai unuia din cele mai ample exerciții militare care au avut loc vreodată în Lituania. Este prima oară când rachete de tip Himars sunt trase pe teritoriul țării. Programul de instruire a militarilor noștri care manevrează aceste arme va continua până în 2028”, a declarat comandantul Forțelor armate lituaniene, Valdemaras Rupšys.

Patru serii de rachete au fost trase înspre Marea Baltică, la o distanță de cca 15 km. Potrivit armatei lituaniene rachetele au o rază maximă de acțiune de 300km.

Integrarea sistemelor Himars în cadrul forțelor armate lituaniene a început în anul 2022, după semnarea unui acord de achiziție a 8 astfel de sisteme, cu muniția aferentă, care vor fi livrate începând din 2025. Procesul are loc în coordonare cu aliații vecini, Estonia, Letonia și Polonia.

Slovacia: George Soros, ”inamicul statului”?

Aproape jumătate dintre cetățenii slovaci sunt convinși că omul de afaceri George Soros, astăzi în vârstă de 93 de ani, încearcă în continuare să controleze guvernul Slovaciei și să-și impună propriile interese în politica statului, reiese dintr-un recent sondaj de opinie realizat de agenția Focus și think-tank-ul Globsec, potrivit publicației SME.

Teoriile conspiraționiste legate de George Soros sunt repetate cu insistență de actualul premier Robert Fico, încă din 2018, în timpul precedentului său mandat, când jurnalistului slovac de investigații Ján Kuciak și partenera acestuia, Martina Kušnírová, au fost asasinați, reamintește sursa citată.

Teorii conspiraționiste legate de George Soros a promovat sistematic, încă din anii 1990, și fostul premier slovac, Vladimír Mečiar, care l-a descris pe omul de afaceri american drept ”un inamic al statului”.

O filială a fundației Open Society a fost înființată în Slovacia în 1990, prin intermediul căreia George Soros a finanțat activități ale mai multor ONG-uri implicate în apărarea principiilor statului de drept și în protejarea comunităților de romi. Din 2012 George Soros s-a retras din conducerea Open Society, mai amintește sursa citată.

Polonia: Ursula von der Leyen la Katowice

Aflată într-o vizită în Polonia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că, dacă va câștiga alegerile din iunie, al doilea sau mandat va sta sub semnul proiectelor de apărare comune ale Europei, transmite Gazeta Wyborcza.

Președinta CE și premierul polonez Donald Tusk au participat marți la Katowice la deschiderea lucrărilor Congresului Economic European, cel mai mare eveniment economic din Europa Centrală, ajuns la a 16-a ediție.

Discursul premierului polonez s-a axat de asemenea pe problemele legate de securitatea Europei. El a subliniat că țările europene trebuie să înceteze să-și facă concurență în domeniul apărării și să înceapă să gândească la obiectivele comune, care ar trebui să fie consolidarea apărării aeriene și securizarea frontierelor.

”Astăzi doar un orb sau un om rău intenționat poate pretinde că totul este ca înainte. Nu, istoria se repetă, la modul cel mai concret și brutal. Trebuie să fim pregătiți și poate că dacă Europa s-ar fi pregătit din timp și ar fi fost suficient de prudentă față de Putin și regimul lui, acesta n-ar fi îndrăznit să atace Ucraina”, a spus premierul polonez Donald Tusk.

Ungaria: Guvernul Orban se mândrește cu numărul tot mai mare de pensionari care lucrează

În previziunile din programul de convergență prezentat recent Comisiei Europene, guvernul Orban subliniază că, datorită politicilor sale sociale, 10% dintre pensionarii cu vârste între 64 și 75 de ani din Ungaria lucrează, și promite ca numărul total al acestora să crească la 300 000 până în 2030, scrie publicația hvg.hu, care îl citează pe ministrul economiei, Márton Nagy.

”Ceea ce nu spune însă guvernul Orban este că pensionarii nu muncesc pentru că nu altceva mai bun de făcut sau pentru că se plictisesc, ci pentru că din 2008, deci de 16 ani, pensiile din Ungaria practic nu au fost mărite decât oarecum în acord cu creșterea inflației, în timp ce salariile au fost majorate cu mult peste cota de creștere a inflației (...)

Economia națională duce lipsă de forță de muncă, dar creșterea mascată a vârstei de pensionare nu este o soluție. Cu o creștere tot mai mare a ecartului dintre pensii și salarii și cu o populație care îmbătrânește constant, presiunea asupra bugetului statului este tot mai mare iar sistemul de pensii este în pericol de colaps”, comentează publicația citată. 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Raimonda Mc Geever - Lituania;

Hana Kovacikova - Slovacia;

Kurek Miłosz - Polonia;                                            

Eszter Papp - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                                           

Premierul anunță măsuri anti-shrinkflație pe modelul francez! Unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari, ceea ce reprezintă o formă de înşelăciune, spune Marcel Ciolacu. El a cerut autorităţilor de control să intervină urgent iar în paralel, să pregătească o reglementare prin care producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj scaderea de gramaj. 

Derapaj al MAE rus la adresa Maiei Sandu. Chișinăul marchează oficial azi Ziua Europei

Faptul că Republica Moldova celebrează astazi, pe 9 mai, Ziua Europei starneste furia Moscovei. Politica preşedintei Maia Sandu este comparabilă cu experimentele celui de-al Treilea Reich în ceea ce priveşte naţionalitatea şi limba oamenilor, spune purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu acordat agenţiei de stat TASS, în care face comparaţii cu nazismul, o naraţiune folosită şi în cazul invadării Ucrainei.

Liberalii nu comentează investigația Recorder

O investigație publicată de Recorder arata modul in care si-a construit averea primarul PNL din Sinaia, Vlad Oprea, care conduce orașul de 20 de ani. Ancheta jurnalistica scoate la iveală un tablou in care relațiile de afaceri si politica se impletesc si duc până la vârful PNL. Deși îi vizează direct, liderii liberali refuză să vină cu explicații si sustin că nu sunt la curent cu materialul de presa.

Biden și linia roșie pe care i-o impune lui Netanyahu

Iar preşedintele SUA, Joe Biden, avertizeaza că este pregătit să oprească furnizarea anumitor arme către Israel, daca armata statului evreu va lansa o ofensiva majora la Rafah, punând pentru prima dată în mod public condiţii privind sprijinul american pentru aliatul său din Orientul Mijlociu. 

Jurnal de știri

Siegfried Mureșan spune de Ziua Europei că tot ce au românii astăzi este legat de Uniunea Europeană. Eurodeputatul amintește că acum zeci de ani, foști inamici și-au dat mâna pentru o Europă mai sigură și mai prosperă.

Siegfried Mureșan spune că ”9 Mai este Ziua Europei, ziua în care în urmă cu zeci de ani, foști inamici (...), state care s-au dușmănit, s-au luptat între ele și-au dat mâna și au spus: vrem să construim un viitor diferit, bazat pe pace, bazat pe prosperitate”.

Eurodeputatul PNL consideră că România ar fi fost într-o zonă gri, dacă nu ar fi devenit membră a UE în 2007: ”Pentru fiecare euro plătit, am primit trei euro înapoi”.

Candidatul la alegerile pentru Parlamentul European mai spune că formațiunile extremiste vor fi combătute în viitorul PE.

Jurnal de știri

Principalul subiect care se regăsește azi în presa locală este investigația publicată de Recorder despre averea primarului PNL din Sinaia, Vlad Oprea, care conduce orașul de 20 de ani, și despre mai multe afaceri controversate în care este implicat numele edilului prahovean.

„Cartelul din Carpați” este o investigație la care au lucrat mai bine de un an jurnaliștii Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele și David Muntean despre primarul liberal din Sinaia Vlad Oprea și conexiunile de la vârful PNL.

Un castel din Franța, un palat de o mie de metri pătrați ridicat în mijlocul unei rezervații de arhitectură, o stradă construită pentru un singur om, licitații trucate, onomastici serbate în vile de protocol ale statului, sub paza militarilor SPP. Toate într-o singură poveste pe care o puteți urmări pe site-ul recorder.ro.

Vizita președintelui Iohannis în SUA este dezbătută în SpotMedia de Ioana Ene Dogioiu - Domnul Goe la Washington. Ca să nu mai blocheze NATO în continuare, Consiliul Atlantic din SUA și Joe Biden i-au promis lui Goe Iohannis un premiu de consolare, de mare prestigiu (Distinguished International Leadership Award), și o întâlnire în Biroul Oval.

Mai în glumă, mai în serios, aceasta pare să fie rațiunea din spatele escapadei americane a dlui Iohannis. Cu siguranță că temele majore ale unei asemenea întâlniri la cel mai înalt nivel ar fi trebuit să țină de interesul național, mai ales în contextul dat. Dl Iohannis a și încercat, de altfel, să îi dea această conotație cu o transparență total nespecifică în privința sistemului Patriot pe care România ar putea să-l trimită în Ucraina.

Și Alina Mărculescu Matiș scrie în Panoramacă vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, unde a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la funcția numărul unu din NATO, dar și despre scenariul ca România să furnizeze Ucrainei un sistem Patriot, a readus în atenția publică jocurile politice care se dau, lunile acestea, pentru ocuparea rolurilor de la vârful Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

Aici, decisive vor fi nu doar discuțiile din interiorul NATO, înainte de și în timpul summitului din iulie, ci și rezultatele alegerilor europarlamentare din iunie și felul în care se vor împărți funcțiile de top din UE, a explicat pentru Panorama Doru Franțescu, directorul EU Matrix și unul dintre cei mai experimentați români de la Bruxelles.

De ce candidații anti-Nicușor Dan se vor lupta între ei până la capăt? Dan Tăpălagă face în G4media poza de moment la debutul campaniei.

Start furat de Ciucă, hop și Ciolacu.

Candidații la alegerile locale și la Parlamentul European intră, începând de joi, în linie dreaptă. Campania electorală oficială începe pe data de 9 mai. Toate privirile sunt îndreptate spre București, unde Nicușor Dan pare a fi, în acest moment, favorit în sondaje. În tabăra anti-Nicușor se află nu mai puțin de patru candidați care se luptă între ei: Gabriela Firea (PSD), Cristian Popescu Piedone (PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu), Sebastian Burduja (PNL) și Mihai Enache (AUR). Din cauza fragmentării votului, șansele lui Nicușor Dan de a obține un al doilea mandat cresc semnificativ.

Așa cum arată sondajele în prezent, este de așteptat ca Bucureștiul să se îndrepte către un rezultat previzibil. Deși Gabriela Firea își desfășoară campania serios, zi de zi, pe teren și în mediul online, distanța care o separă de Nicușor Dan cu doar o lună înainte de vot este dificil de recuperat, dacă nu aproape imposibilă.

O eventuală victorie a lui Nicușor Dan la București nu va fi însă, așa cum am subliniat în repetate rânduri, o tragedie pentru liderii PSD și PNL. Dimpotrivă. Ciucă și Ciolacu se vor bucura că nu apare un rival intern, supra-legitimat cu votul popular, care să le pună lor în pericol pozițiile de lider.

Ce înseamnă jaf ca-n codru? Oficial - între 50 și 100 de milioane de lei anual scrie Europa Liberăcare a vrut să afle, oficial, datele referitoare la confiscările de mijloace de transport folosite la furtul din păduri și la cantitatea totală de materiale lemnoase confiscate. Care sunt concluziile anchetei aflați de pe site.

Kazakhstanul schimbă legea și impune pedepse foarte dure pentru producerea și traficul de droguri. Producerea a 100 de grame de stupefiante se va pedepsi cu închisoarea pe viață. Între timp, premierul slovac, Robert Fiko, care a mers în vizită la Baku spune că vrea ca țara sa să fie o punte între Azerbaidjan și Uniunea Europeană. 

Revista presei Europa Plus:

”Fără milă. În Kazahstan, pentru producția și distribuția de droguri, fără prescripție medicală, se aplică închisoare pe viață - sancțiune penală,” este un titlu din publicația time.kz.

„Deputații au propus modificarea Codului Penal pentru a prevedea sancțiuni separate pentru producerea, prelucrarea, achiziția, depozitarea, transportul și expedierea ilegală a stupefiantelor. Totodată, se propune ca producerea de droguri să fie considerată drept cea mai periculoasă infracțiune, iar deputații au mărit pedeapsa minimă posibilă pentru trafic de droguri de la 10 la 15 ani.”

„Pentru producerea a mai mult de 100 de grame de droguri riscați închisoare pe viață!” avertizează deputata care a inițiat legea.

Trei grupuri de criminalitate organizată au fost eliminate în țară anul trecut, iar un alt grup de crimă organizată a fost desființat anul acesta. Au fost urmăriți penal 14 participanți, inclusiv 13 străini - cetățeni ai Ucrainei, Republicii Moldova și Armeniei.

Anul acesta,  autoritățile kazahe au desființat 31 de laboratoare clandestine și au confiscat peste 10 tone de substanțe folosite la producerea drogurilor ceea ce a împiedicat producerea a 3 milioane de doze individuale”, mai scrie publicația kazahă.

Robert Fiko în Azerbaidjan: Slovacia vrea  să devină o punte între Azerbaidjan și UE

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, au semnat o înlegere prin care cele două țări vor colabora în domeniul apărării, citim în trend.az. Robert Fico a fost în vizită la Baku. 

Azerbaidjanul și Slovacia au început deja negocieri specifice privind crearea de site-uri comune de producție în industria de apărare.

Agenția azeră Azertag redă și declarația lui Robert Fico potrivit căreia Slovacia este pregătită să devină o punte între Azerbaidjan și Uniunea Europeană. 

„Vrem să prezentăm Uniunii Europene situația obiectivă din Azerbaidjan”, a spus Robert Fico.

Marș în Armenia pentru a împiedica trasarea graniței cu Azerbaidjanul

Azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană, scrie despre marșul condus de șeful eparhiei Tavush, din nord estul țării, Preasfințitul Bagrat, pentru a împiedica guvernul de la Erevan să traseze frontiera cu Azerbaidjanul fără referendum. Delegația monseniorului se deplasează pe autostrada Sevan (nord-estul Armeniei) și ajunge în capitala Erevan pe 9 mai. 

„Au început această luptă pentru a forța guvernul să pună capăt procesului de demarcare care, potrivit protestatarilor, se desfășoară fără respectarea normelor și acordurilor internaționale. Demarcarea este considerată a fi o concesie unilaterală,” scriu jurnaliștii armeni. 

„Toți vrem să avem o graniță, cine a spus că nu vrem să avem o graniță? Dar aceste principii trebuie respectate pentru a avea o graniță. Și în al doilea rând, dacă se dorește continuarea demarcării, trebuie să existe un nivel foarte ridicat de încredere reciprocă între cele două țări,” a spus politoloaga Suren Petrosyan care s-a alăturat protestului.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Malgazhdarova Altynay - Kazakhstan;                    

Elvira Ibrahimova - Azerbaidjan;            

Anna Kocharyan - Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Presa internațională continuă să comenteze vizita președintelui chinez Xi Jinping în Franța, Serbia și Ungaria. Comentatorii nu-și ascund scepticismul cu privire la viitorul relațiilor euro-chineze. Ei nu uită să remarce prezența liderului chinez la Belgrad și Budapesta, două capitale în care China este foarte bine văzută.

Euronews transmite că Serbia și China au anunțat că implementează un nou acord de liber schimb la începutul lunii iulie, aprofundând legăturile economice și politice dintre Belgrad și cel mai mare investitor străin al său.

Vučić a spus că acordul „va garanta un viitor” Serbiei, anulând tarifele la aproape 95% din exporturile țării către China în următorii cinci până la zece ani, ”de la mere, la carne de vită”.

După cum constată Financial Times, ”în timpul întâlnirilor sale cu Macron, Xi nu a pus mare preț pe plângerile europene conform cărora subvenționarea excesivă și cererea slabă din China ar putea amenința industria UE prin dumpingul de produse ieftine.

UE este, de asemenea, îngrijorată de relația strânsă a lui Xi cu președintele rus Vladimir Putin și de comerțul în creștere al Chinei cu Rusia, despre care blocul susține că a ajutat Moscova să reziste sancțiunilor occidentale.

Vizitele lui Xi în Ungaria și Serbia – printre cele mai prietenoase țări ale Europei cu Rusia – nu au făcut nimic pentru a înlătura aceste preocupări, spun analiștii”.

„Portavion de nescufundat”

The New York Times amintește că, atunci când liderul Chinei, Xi Jinping, a vizitat ultima dată Estul fost comunist al Europei, în 2016, președintele Republicii Cehe l-a găzduit pentru o vizită de stat de trei zile și a oferit țara sa drept „portavion de nescufundat” pentru investițiile chineze.

Acea navă s-a scufundat de atunci, distrusă de sprijinul Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina. (...)

Între timp, banii chinezi s-au revărsat în Ungaria și Serbia, cimentând legăturile strânse susținute de o precauție comună față de Statele Unite.

Proiectul-far de infrastructură al Chinei în regiune, o cale ferată de mare viteză între Belgrad și Budapesta, a fost încetinit de probleme de reglementare și de altă natură.

Din cele aproximativ 200 de mile planificate, doar aproximativ 60 funcționează după cinci ani de muncă - un ritm lent pentru un proiect pe care Beijingul îl vede ca o parte cheie a programului de infrastructură Belt and Road, inițiativa de politică externă a lui Xi”.

Citeste siFranța - China: Diplomație fără cravată, la o altitudine de 2.115 metri

Ungaria a devenit „calul troian” al Beijingului, critică ziarul de stânga ungar Nepszava, preluat de Courrier International:

Guvernul Orban „acceptă investiții chineze care s-ar putea să nu fie niciodată profitabile, fără să menționeze măcar poliția chineză [care va patrula în curând Budapesta]”. Guvernul ungar „nu abordează doar economic regimul chinez, ci îl consideră un exemplu, la nivel politic – este vorba despre o țară care ajută Moscova în războiul din Ucraina”, continuă cotidianul.

Este iluzoriu să vedem Europa și China ca parteneri, concluzionează și ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopoics:

„Nu ar trebui să ne păcălim: UE este într-o poziție slabă față de China. Pe probleme economice ne putem aștepta ca lucrurile să se calmeze mai devreme sau mai târziu; în cele din urmă, ambele părți au un interes în menținerea legăturilor lor profitabile, iar acest lucru se aplică și reglementărilor de mediu. În ceea ce privește politica internațională, însă, China face ceea ce se potrivește intereselor sale și nu ceea ce Bruxelles sau Washington consideră necesar. Ei nu pot trăi unul cu celălalt, dar nici nu se pot descurca unul fără celălalt. Europa și China sunt prinse într-o relație permanentă, toxică”

Astăzi este 9 mai, Ziua Europei, o zi care celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează lansarea istoricei „Declarații Schuman”, de la 9 mai 1950, care a propus o nouă formă de cooperare politică, pentru a face războiul de neconceput între națiunile Europei. Propunerea lui Schuman este considerată a fi baza pentru ceea ce este acum Uniunea Europeană. Mesajul ”Declarației Schuman”...

Importanța acestei declarații este cu atât mai vizibilă astăzi, când asistăm la o contestare a proiectului european, tot mai vocală, deși departe de a fi majoritară.

Mai întâi de toate, să înțelegem contextul istoric.

Războiul de-abia se terminase. Ruinele erau încă vizibile. Țările Europei făceau eforturi extraordinare pentru reconstrucție și în același timp erau determinate să evite un alt război. Dar și să răspundă de o manieră unitară amenințării comunismului.

Guvernele occidentale erau conștiente că, odată slăbite de un nou conflict, ar fi fost o pradă ușoară pentru Uniunea Sovietică.

Aceasta trebuie să ne dea mult de gândit, celor de azi. Pentru că a fost o primă înțelegere, la nivel politic, a realității că națiunile europene singure nu pot rezista provocărilor, că europenii trebuie să fie uniți.

Așa au ajuns cei de atunci la concluzia că trebuie să pună în comun producţia de cărbune şi oţel, pentru a face imposibil un nou război între Franţa şi Germania.

Azi poate părea simplu, într-o piață unică și într-un spațiu al tuturor libertăților.

Dar în acele vremuri, oțelul și cărbunele însemnau atribute cheie ale suveranității. A fost o primă punere în comun a elementelor de suveranitate. Și procesul de punere în comun a elementelor de suveranitate a continuat, cu fiecare pas făcut înainte de Comunitatea, și apoi Uniunea Europeană.

De la piața unică la politica agricolă comună, de la libera circulație a capitalurilor și a forței de muncă la moneda euro și Spațiul Schengen, de la roaming la emiterea de datorii comune și până la preconizata armată europeană sau spațiul de securitate european.

Acest proces, unic în lume, poate continua sau poate fi încetinit sau bulversat în numele suveranismului. Va aduce aceasta mai multă stabilitate în Europa și va asigura mult dorita pace?

Mai mult ca sigur, fondatorii Proiectului European ar spune că nu.

Iată ce spunea Jean Monet, fondator al Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, considerat unul dintre părinții actualului proiect european:

”Nu va fi pace în Europa dacă statele se vor reface pe baza suveranităţii lor naţionale, cu implicaţiile cunoscute în politică şi protecţionism economic…Statele din Europa nu sunt îndeajuns de puternice pentru a garanta prosperitatea necesară şi dezvoltarea socială pentru popoarele lor.  Iată de ce statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie sau o entitate europeană care să le aducă împreună în cadrul unei construcţii economice comune” .

Iar Jean Monet spunea aceasta în plin război, în 1943, pe când făcea parte din Comitetului Naţional de Eliberare francez.

Putem reflecta la aceste cuvinte, cu o lună înainte de alegerile europene.

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.