Jurnal RFI

Poet, eseist, filozof, dramaturg, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român, pe 9 mai a fost ziua lui Lucian Blaga. Din moștenirea lăsată, noi ne vom îndrepta astăzi atenția asupra versurilor sale, inspirație pentru muzica trupei Cri-Gri într-un proiect numit 'Lucian Blaga și invitații'. Vorbim despre acest demers artistic cu Ștefan Mardale, liderul trupei Cri-Gri. 

Poezia ”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide volumul ”Poemele luminii”, publicat în anul 1919, o poezie ce vorbește despre raportul dintre eu și univers și atitudinea poetică în fața marilor taine ale existenței. De aici a pornit discuția cu profesorul de muzica de la Rockschool, liderul trupei Cri-Gri, invitatul emisiunii RFI360, Ștefan Mardale. 

Într-o postare pe platformele de socializare de anul trecut, din luna mai, Ștefan Mardale scria așa: "În ianuarie 2020 am avut un vis. Mă aflam în Casa Memorială Lucian Blaga unde nu am ajuns niciodată în realitate. Eram foarte mirat că lipsesc vitrinele, spoturile  luminoase specifice unui muzeu. A doua zi îi povestesc soției care și-a amintit cât de mult îi plăcea poezia Belșug. În doar trei luni am mai strâns șase cântece pe versurile 'Gazdei'. Pe 9 Mai, în primul an de pandemie, realizam un concert solo online, 'Lucian Blaga & Invitații'." 

Proiectul a debutat online, e devenit spectacol, cântat în mai multe locuri din țară. În urmă cu aproape o lună, Cri-Gri cânta muzica acestui proiect printre ulcioarele și ulcelele de la Muzeul-Atelier 'Școala de la Piscu'. Și totuși, pentru ca acest proiect 'Lucian Blaga și invitații' să prindă forma unui album, este nevoie de ajutorul nostru prin donații.

"Acum avem 10 cântece pe versurile lui Blaga, 2 Nichita Stănescu, 1 George Bacovia, 1 Gelu Ahtum, 1 Traian Furnea, 1 Leonid Dimov. Aranjorul musical va fi Cătălin Ștefănescu Pătrașcu, chitarist, compozitor, absolvent a două Conservatoare, actualmente profesor doctor la Universitatea de Muzică București clasa chitară.  El  a realizat în studioul de casă un demo pentru piesa scrisă pe versurile poeziei 'Eu Nu Strivesc Corola De Minuni A Lumii'. Măiestria se poate vedea și pe albumul CRI GRI  'Portul Fericirii' (2022) sau în proiectele Imago Mundi. Producător musical va fi celebrul Victor Panfilov. La clarinet cântă Călin Torsan Din experiența celor 5 albume pe care le-am scos până acum, este imposibil să pot recupera cheltuielile de producție, mai ales că o treime din bani se vor duce spre autorii versurilor sau urmașii lor. În consecință donațiile sunt importante.  BCR Mardale Ștefan - cod IBAN RO65RNCB0318023984050002", mai scrie pe pagina sa de Facebook, Ștefan Mardale.

Gheorghe Falcă vrea să obțină un nou mandat de parlamentar european. Candidatul PNL la alegerile europene din 9 iunie spune că le vorbește alegătorilor în campanie și despre importanța UE și rolul vital al PE.

Gheorghe Falcă e convins că PNL-PSD vor obține un rezultat bun la alegerile europarlamentare.

Candidatul liberal vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre alegerile prezidențiale din acest an.

Vicepreședintele PNL declară că partidul său este obligat să aibă propriul candidat și consideră că un eventual candidat comun PNL-PSD la Președinție ar fi o treabă neserioasă.

Timișorean stabilit la Paris din 2004, Cristian Muresan a absolvit Școala Politehnică, Science Politiques și École des Mines din Paris. A participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru numeroase societăți din SUA și Europa Occidentală.

A colaborat, mai apoi, în peste 80 de țări, cu cele mai importante instituții guvernamentale și entități private în proiecte din domeniul energiei. În privat, este implicat în laboratoare de idei care promovează liberalismul și integrarea europeană.

În cadrul Festivalului de conferinte Despre lumea in care traim, Cristian Muresan de va afla pe scena Ateneului Roman duminica, 19 mai, de la ora 17.30 pentru conferinta: Capitalismul incotro? urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Dinamo a învins Steaua cu 32-17 obținând victoria cu punct ofensiv. Dinamoviștii, campionii en titre, au pierdut la scor în fața echipei din Baia Mare cu două etape în urmă și nu mai câștigaseră în fața steliștilor, la domiciliu, de 8 ani de zile. Viorel Lucaci, antrenorul Stelei, și Ștefan Demici, managerul Stelei, trag concluziile derbiului rugby-ului românesc.

Există în discursul public, în special al politicienilor, un entuziasm afișat față de ritmul de creștere al economiei. Este adevărat că economia românească a progresat substanțial în comparație cu anul 1989 și, în special, după intrarea în Uniunea Europeană. Cifrele sunt fără tăgadă.

Mai mult, recent, Fondul Monetar Internațional a publicat o analiză în care arată că unele state din Europa Centrală și de Est, membre ale fostului bloc comunist, vor depăși, în următorii ani, economiile din zona de sud a Europei din punctul de vedere al venitului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

Datele pot confirma această tendință. Astfel, cea mai mare economie europeană, Germania, a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o creștere încurajatoare cu 0,2%, după reculul de anul trecut, Marea Britanie a ieșit din recesiune, cu o creștere de 0,6%; Franța a depășit așteptările cu o creștere trimestrială cu 0,2%, Spania a urcat cu 0,7% și are ca obiectiv 2% pentru acest an, iar Portugalia a crescut tot cu 0,7% și prognozele indică anul acesta un ritm între 1% și 2%.

Inclusiv România rămâne într-o zonă de creștere, dar entuziasmul nu ar trebui să fie prea mare. Este natural ca economiile mici să crească mai mult decât cele mari. În plus, de fapt, vorbim de o încetinire a creșterii economiei românești.

Dar, creșterea PIB poate fi din anumite puncte de vedere înșelătoare. Forța unei economii este dată de companiile locale și de antreprenorii autohtoni. În ultimii ani, însă, unii oameni de afaceri români care au reușit să își ducă businessul până la un nivel național, să își consolideze poziția pe piața locală și să construiască un brand au decis să vândă compania către o firmă multinațională sau europeană.

Recent, un trader de cereale deținut de antreprenori români a fost vândut către un om de afaceri ceh. Firma de trading agricol este una dintre printre puținele companii românești care activează pe o piață complicată, în care concurența cu traderi chinezi sau americani este dură. În plus, sectorul agricol a fost, în ultimul timp, în atenția publicului și a decidenților politici din cauza protestelor fermierilor. Nemulțumirile au fost legate de importul și tranzitul produselor agricole din Ucraina și de evoluția prețului. De aceea, prezența unor companii cu capital românesc pe lanțul comercial agricol ar fi utilă atât pentru economia locală, cât și pentru fermieri.

De asemenea, informațiile media arată că o cunoscută companie medicală, o rețea privată de sănătate, consolidată pe piața românească, este în negocieri de vânzare, iar un posibil cumpărător ar putea fi un om de afaceri turc, fondatorul unui lanț de spitale private în această țară. Este clar că experiența Turciei în materie de business medical este superioară României, dar ideal ar fi ca firmele românești să se extindă ele pe alte piețe, din afara țării. Vânzarea este uneori cea mai simplă soluție.

Dacă economia României își propune să depășească din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor state din Europa de sud, ar trebui ca achiziția de companii să aibă un traseu contrar. Adică, nu din Cehia spre România, ci invers. Este la fel de adevărat că foarte puțini antreprenori români au vocația internaționalizării, adică de a-și extinde afacerile peste granițele țării.

Desigur, oamenii de afaceri autohtoni nu pot fi acuzați că își vând businessul. Au toată libertatea să tranzacționeze firmele pe care le-au construit în ani de zile și mulți dintre ei nu datorează nimic statului român. Majoritatea investesc, apoi, o parte din banii tranzacției, în România, în piața imobiliară sau în industrii conexe față de vechiul business.

Dar, atunci când România își propune să depășească alte state membre ca putere a economiei ar fi relevant ca firme autohtone să achiziționeze companii poloneze sau din Cehia. Și nu invers.

La Călatorii în trecut analizăm istoria unei fenomen extrem de îngrijorător al zilelor noastre: fake news. Florin Zeru, cadru didactic al Facultății de Comunicare și Relații Publice a identificat trei aspecte principale ale dezinformării: minciuna, scoaterea din context și deepfake. 

Ultima este o tehnologie care permite crearea de conținut video și audio fals, în care persoane reale par a face sau a spune lucruri pe care nu le-au făcut niciodată. Toate cele 3 tehnici sunt utilizate în mod frecvent pentru a manipula opinia publică, a submina încrederea în instituții și a alimenta tensiunile sociale. 

Cum ne putem apăra împotriva lor? Există o singură armă și este una individuală: educația.

Elveția a câștigat sâmbătă concursul muzical Eurovision, în orașul gazdă suedez Malmö. Presa europeană remarcă tensiunile care au marcat această ediție, în directă legătură cu diviziunile create de războiul din Gaza. Și vorbește despre Nemo, câștigătorul rundei 2024 a celebrului festival.

După cum notează Der Spiegel, pentru o clipă, a părut că întreaga competiție s-ar putea prăbuși:

”Batjocuri, expulzări și antipatie deschisă în arenă, proteste puternice în fața ei - și apoi zvonuri despre un boicot au plutit prin centrul de presă”. A fost, ”poate cel mai tensionat Eurovision din toate timpurile”.

”Prezentat ca o sărbătoare a diversităţii europene, concursul din acest an a fost pus în centrul atenţiei politice cu solicitări ca Israelul să fie exclus din cauza campaniei sale militare din Gaza, declanşată de atacul mortal al Hamas din 7 octombrie în Israel”, informează și Euractiv:

”Triumful lui Nemo la Eurovision a fost al treilea pentru Elveția și primul de când starul canadian Celine Dion a câștigat în 1988.

Urale de bucurie au izbucnit în barurile din centrul Zurichului când a fost anunțat câștigătorul”.

Politico subliniază la rândul său că evenimentul a fost umbrit de protestele față de participarea Israelului la concurs pe fondul campaniei militare în desfășurare în Fâșia Gaza:

”Nemo a triumfat cu „The Code”, o odă pop-rap referitoare la călătoria cântăreței spre îmbrățișarea unei identități non-gen. Croația, care a câștigat votul publicului, a ajuns pe locul al doilea. Participanta israeliană, Eden Golan, a ajuns pe locul cinci după ce a primit un amestec de huiduieli și urale în timp ce cânta pe scena din Malmö”.

”Nimeni”

După cum comentează Le Point, ”Nemo este neclasificabil. Prenumele său este, de asemenea, plin de semnificație, deoarece înseamnă „nimeni” în latină: „Părinții mei au crezut că, dacă aș fi nimeni, aș putea fi orice”, explica el în 2018 pentru revista Schweizer Illustrated.

Dar Nemo nu doar încalcă regulile pe scenă. Cel care locuiește acum în Berlin a devenit non-binar în noiembrie anul trecut. „Nu mă identific ca bărbat sau femeie. Eu sunt doar Nemo. Îmi place să mă gândesc la gen ca la o galaxie””, a spus Nemo, citat de revista franceză.

Euronews a transmis să ”atmosfera a devenit tensionată atunci când participanții au fost informați că steagurile nonbinare au fost interzise să intre în locație – o decizie la care Nemo s-a opus ferm în timpul conferinței de presă care a avut loc după victorie.

Nemo, primul câștigător non-binar din istoria Eurovision, și-a exprimat neîncrederea în această poziție”.

Iar The Guardian comentează că ”Nemo, care se identifică ca non-binar, a intrat în seara finalei în drept al treilea favorit al caselor de pariuri, dar i-a depășit pe favoriți din Croația și Israel, cu o interpretare entuziastă a piesei The Code.

Dar spectacolul muzical a riscat să devină o notă de subsol, după ce concurentul olandez Joost Klein a fost descalificat din marea finală din cauza a ceea ce organizatorii au descris drept un „incident” care a implicat o femeie membru al echipei de producție.

Suspendarea a intensificat o atmosferă deja încărcată politic, deoarece Klein păruse să-și dezvăluie dezacordul cu prezența Israelului la o conferință de presă de joi, susținând vocal un jurnalist care a interpelat-o pe concurenta israeliană, Eden Golan”.

Fostul lider spiritual și „guru” al organizației și școlii de yoga, Gregorian Bivolaru a obținut, definitiv, daune financiare din partea statului român pentru dosarul penal în care a fost cercetat și judecat timp de 17 ani.  În final, Bivolaru a fost achitat pentru unele acuzații, iar pentru alte fapte a intervenit prescripția. 

”Curtea de Apel Alba Iulia a redus daunele morale de zece ori, de la suma de 50.000 de euro acordată inițial de Tribunalul Sibiu până la doar 5.000 de euro. Magistrații au considerat că durata procesului „i-a afectat grav modul de viață”, dar au considerat că valoarea prejudiciului decisă de instanța de fond este mult prea mare.  Condamnat în România la șase ani de închisoare Gregorian Bivolaru a mai fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în august 2004, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru infracţiunea de act sexual cu un minor.

Fiind profesor de yoga, a profitat de autoritatea lui asupra unei minore de 17 ani din Costinești-Schitu, locul unde este tabăra de vară MISA.  Tribunalul Sibiu l-a achitat, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut soluţia, dar ÎCCJ l-a condamnat, în iunie 2013, la șase ani de închisoare. Bivolaru a plecat din ţară în august 2004, după ce a fost trimis în judecată, iar opt luni mai târziu a fost prins şi arestat în Suedia, unde și-a schimbat numele în „Magnus Aurolsson”, însă a cerut azil politic, iar autorităţile din această ţară i-au acceptat cererea. De atunci, toate solicitările României de extrădare au fost respinse”, mai scrie Libertatea.

Escrocii sunt din ce în ce mai inventivi. Care sunt noile metode puse la cale pentru a păcăli persoane naive, aflăm din Adevărul:

”Inventivitatea infractorilor în a pune la cale noi şi noi moduri de operare, pentru obţinerea facilă de foloase necuvenite, pare a nu avea limite, pe zi ce trece apărând tot mai multe cazuri de escrocherii „originale“. Recent, poliţiştii din Neamţ au descoperit o nouă „invenţie“, respectiv crearea de pagini false de internet în numele unor călugăriţe inexistente, care ofereau servicii duhovniceşti. Iar naivi care au cotizat au fost, prejudiciul fiind estimat la 250.000 de lei. Pe 2 aprilie 2024, zece percheziţii au avut loc în Vrancea, Galaţi şi Vâlcea, trei persoane fiind arestate la Judecătoria Târgu Neamţ”.

Cum complicitatea șefilor de parchete cu politicul ajută marile rețele de fraudă aflăm din SpotMedia. Editorialul scris de Ioana Ene Dogioiu ia în vizor legea, promulgată de președintele României, care modifică regimul sancționator al evaziunii fiscale s-a discutat exclusiv în termeni emoționali de tipul: cine fură un milion scapă. Ceea ce nu e chiar așa. Nu e nici dezincriminare, cum s-a mai spus, ci o clauză de nepedepsire, și nu e deloc pe gratis. În schimb, ceea ce e cu adevărat foarte periculos în această lege a scăpat în bună măsură discuției publice.

România stă prost la recuperarea prejudiciilor, amenințarea cu pușcăria nu a funcționat cine știe ce. Tehnicile de ascundere a banilor au devenit tot mai sofisticate, costurile pe care le presupune descoperirea lor, fără cooperarea evazionistului, sunt adesea foarte mari, iar timpul îndelungat.

Dar dacă principiul poate fi corect, reglementarea românească este problematică din cel puțin un punct de vedere subliniat de procurorul șef EPPO, Laura Codruta Kovesi, într-un interviu pentru SpotMedia.

Cum ar fi arătat România fără euro de la Uniunea Europeană? Ce ar putea face primarii doar cu lei și fără proiecte europene, a încercat să afle Europa Liberă.  

România va trimite la Bruxelles, după alegerile din iunie, 33 de europarlamentari. Va fi cel de-al cincilea mandat al unor aleși români după aderare. Și tot pe 9 iunie, românii vor alege și administrațiile locale. Ce au în comun cei care vor câștiga scrutinul? Banii europeni.

Băncile raportează o nouă creştere a profiturilor, Bursa este la maxim istoric, consumul este din nou pe plus, cheltuielile bugetare sunt la maxim, administraţia publică se îndatorează la foc automat, iar guvernul a intrat în campanie electorală. Dar cum merge economia încearcă să afle Cristian Hostiuc în editorialul din ZF.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, numărul secțiilor de votare pentru românii din diaspora va crește substanțial, în vederea alegerilor pentru Parlamentul European, din 9 iunie. Aceasta arată creșterea rolului diasporei în cadrul societății românești. Iar românii din diaspora europeană sunt primii beneficiari ai statutului de membru al României în cadrul uniunii. Rămâne de văzut cum se va reflecta aceasta în alegeri.

După cum transmite MAE, vor fi organizate cu 167 mai multe secţii decât cele de la alegerile parlamentare din 2020 şi cu 474 mai multe decât secţiile de votare organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

Cele mai multe secţii se vor regăsi, evident, în statele în care se află cele mai numeroase comunităţi de cetăţeni români: Italia Spania, Regatul Unit , Germania, Franţa și așa mai departe.

Creșterea numărului de secții arată, pe de o parte, lecția învățată a unor alegeri precedente, în care aglomerația de la urne a dominat jurnalele de știri, a generat nemulțumiri și emoție publică și – spun unii analiști – chiar a influențat rezultatul unor alegeri.

Guvernul încearcă, așadar, să evite eventuale acuzații că ar încerca să-i împiedice pe unii români să-și exercite dreptul de vot.

Evident, mărirea numărului de secții arată și rolul pe care diaspora îl joacă în cadrul societății românești, un corp care a depășit de mult timp granițele de stat ale României.

Și trebuie să spunem că diaspora, îndeosebi cea din statele membre ale Uniunii Europene, este unul dintre primii beneficiari ai aderării României.

Libertate de circulație și drepturi depline de muncă, participarea la sistemele de protecție socială, adesea foarte generoase, ale țărilor gazdă, accesul neîngrădit și gratuit sau la costuri foarte reduse al copiilor nu doar la studii de bază, ci până la cele mai înalte niveluri universitare. Toate acestea, considerate probabil de către foarte mulți drept sinonime cu normalitatea, există datorită apartenenței României la Uniunea Europeană.

Chiar și în cazul Marii Britanii, care a ieșit din bloc după referendumul din 2016, statutul românilor și posibilitatea ca ei să rămână pe teritoriul Regatului, s-au datorat apartenenței României la UE.

Instituțiile europene au fost cele care au negociat statutul cetățenilor UE pe teritoriul britanic și nu se știe deloc dacă într-o negociere directă București-Londra s-ar fi obținut aceleași avantaje. Mai degrabă am putea crede că nu.

Ca primi beneficiari ai avantajelor apartenenței României la UE, românii din diaspora au fost priviți mult timp, de către cei de acasă, ca un fel de avangardă a progresului, oameni care au avut curajul să plece spre necunoscut, care izbutit, prin muncă asiduă, în societăți competitive. Și mai ales, oameni care au cunoscut mai devreme viața în societăți normale, cu instituții funcționale și servicii publice de calitate.

Însă, mai recent, imaginea a început să se nuanțeze, pe măsură ce curentele anti-europene au început să ia avânt și în rândul românilor din diaspora. Ba chiar, spun unii analiști, într-o măsură și mai mare decât în interiorul României.

Dacă este sau nu adevărat, ne-o vor arăta aceste alegeri pentru Parlamentul European, în comunități care au avut cel mai mult de câștigat de pe urma apartenenței României la blocul celor 27.

După aceea, vom putea analiza situația în cunoștință de cauză și având la bază date certe. Până atunci, este bine că românii din diaspora au posibilitatea de a-și manifesta opțiunea, oricare ar fi ea.

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului. 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În următorul weekend, la București are loc a 13-a ediție a Bucharest Half Marathon. Sunt așteptați 10.000 de alergători de toate abilitățile, unii motivați de dorința de a se autodepăși, ori în căutarea unei performanțe, sau doar din dorința de a alerga pentru o cauză caritabilă. In RFI360, vorbim astăzi despre mișcare prin alergare și nu numai, despre un stil de viață sănătos, cu Alexandru Corneschi, atlet român, campion național la maraton.  

Practic, 4 sectoare din București vor fi traversate în alergare, 27 atracții turistice de observat pe parcurs, înseamnă 16.000 de pași pentru câștigător și aproximativ 33.000 de pași pentru ultimul alergător de pe traseu la Semimaratonul București. 120.000 de pahare recilabile de apa au fost pregătite, iar 440 de reprezentanți ai forțelor de ordine vor supraveghea buna desfășurare a maratonului pe străzile și bulevardele Capitalei.  

În 2023 competiția a fost câștigată de un atlet din Etiopia, iar la femei de o sportivă din Kenya. Alexandru Corneschi a fost primul roman care a ajuns la finiș, ocupând locul 5 în clasamentul final. Cu doar o lună în urma, Alexandru Corneschi a înregistrat un rezultat remarcabil participând la Maratonul de la Boston, terminând pe locul 20 într-un clasament dominat de africani. Primul român, al treilea european în clasamentul final din competiția atletica din Statele Unite. Despre toate acestea, într-o discuție pentru emisiunea RFI360 cu Alexandru Corneschi.

Discutăm din nou cu reporterul Éric de Lavarène. L-am invitat pentru prima dată în urmă cu exact trei ani, pe când se afla la București. Éric de Lavarène locuiește acum la Atena, unde continuă să lucreze pentru canalul franco-german Arte, acoperind Balcanii și Ucraina.

Ovidiu Nahoi în dialog cu Raluca Moldovan, Conferențiar la Departamentul de Relații Internaționale UBB Cluj-Napoca și analistul de politică externă Dorin Popescu. Decriptăm mesajele lui Xi Jinping către europeni, analizăm politica Budapestei și a Belgradului față de Occident și China.

Apoi aruncăm o scurtă privire către Orientul Mijlociu. Ce va face Israelul după avertismentul clar al Statelor Unite privind consecințele unui atac major la Rafah? Plus: evenimentele din universitățile americane și europene pot indica un eșec educațional al Vestului.

Israelul a lansat o serie de lovituri asupra estului oraşului Rafah, în timp ce negocierile privind încetarea focului care au avut loc la Cairo s-au incheiat fără un acord. Actiunile armatei israeliene indica faptul ca premierul Benjamin Netanyahu nu tine cont de ameninţarea preşedintelui Joe Biden, de a opri livrările de arme către Israel dacă atacă la scara larga Rafah. 

A început campania electorală

Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare a început astazi şi se încheie în 8 iunie. Biroul Electoral Central recomandă competitorilor un discurs echilibrat şi onest. Liberalii si-au lansat la Iasi candidatii pentru scrutinele din 9 iunie. Liberalii ieșeni au fost trași de urechi de președintele partidului, Nicolae Ciuca, pentru numărul redus de femei de pe listele la alegerile locale. 

ONG german: De la declanșarea războiului, a crescut numărul refugiatelor ucrainence care se prostituează în Germania

„Bărbaţii ucraineni care luptă pe front nu ştiu că nevestele lor se prostituiază.” Sub acest titlu a fost publicat un amplu interviu acordat postului public de radiodifuziune din Berlin de reprezentantul unui ONG care se ocupa de drepturile femeilor, în care se vorbeşte despre un fenomen prea puţin cunoscut şi, deseori, ocolit în dezbaterile publice. După izbucnirea războiului, în 2022, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de femei din Ucraina care practică prostituţia în Germania.

Protestele din campusurile americane s-au încheiat. Ce nu au înțeles tinerii care au manifestat contra războiului din Gaza

Si, accesul la informatie nu inseamna ca automat esti ferit de manipulare. Este concluzia a doi analisti de politica externa care au comentat la RFI protestele declanșate de războiul din Gaza în campusurile studențești americane. Manifestatiile s-au calmat desi protestatarii nu au reușit ce si-au propus. Universitățile nu intenționează să renunțe la legăturile cu Israelul sau la investițiile în companii care au legătură cu statul evreu, iar președintele Joe Biden a transmis deja că protestele nu l-au forțat să-și modifice politica din Orientul Mijlociu.

Jurnal de știri

Cezar Ioan de la vinul.ro este astăzi invitat la #Ecofrecventa. Vorbim despre noile tendinte din lumea vinului, concursul pe care il organizeaza saptamana viitoare, cum arata vinul romanesc pe rafturile din strainatate, cum a evoluat ramura bio a industriei de vinuri si nu in ultimul rand de ce unele vinuri romanesti sunt mai scumpe decat cele din strainatate, desi calitatea lor nu recomanda asemenea preturi. Fița sau incultura?

Jurnal de știri

Victor Negrescu spune că temele de interes local vor domina campania electorală pentru alegerile comasate locale și europarlamentare din 9 iunie. Candidatul PSD crede însă că subiectele europene trebuie să se regăsească și ele pe agendă.

Victor Negrescu atrage atenția că fake-news-urile din campania electorală pentru alegerile europarlamentare trebuie combătute.

Eurodeputatul vorbește în interviul acordat RFI despre alegerile europene, pericolul extremismului, Republica Moldova și dosarul Schengen.

Domnul Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas este astăzi invitatul emisiunii noastre. Vorbim despre seria de conferințe”Despre lumea în care trăim” (18-20 mai a.c., Ateneul Român, București) organizată de Fundația Humanitas Aqua Forte

Emisiunea în format video poate fi urmărită aici

”Până la alegeri a rămas doar o lună, de campanie oficială, teoretic timp suficient pentru orice răsturnare de situație, cel puțin în privința scrutinelor uninominale...”

În editorialul sau din SpotMedia, Ioana Ene Dogioiu scrie că indiferent dacă vor fi sau nu surprize, merită notate câteva elemente care par a marca parcursul către 9 iunie:

”Comasarea alegerilor a avut ca efect sufocarea completă a europarlamentarelor de către locale, în mod tradițional alegerile de cel mai mare interes pentru că autoritatea locală este cea mai apropiată de cetățean și viața lui de zi cu zi.

Temele europene nu există, nu contează, nu sunt explicate, din nou funcția de europarlamentar este doar o sinecură pentru premianți/dinozauri.

Ca efect, se accentuează vulnerabilitatea la manipulări de tipul “Bruxelles ne-a impus, Bruxelles e de vină”. Adică pasarea decontului pentru propriul eșec și propria incompetență în sarcina UE.

Marea problemă a lor și a partidelor pe care le conduc nu este stârnirea urii, a fricii și adversității. Ci a hohotelor de râs, o prăbușire din care ridicarea este cu mult mai dificilă”.

Cum păcălesc românii automatele de reciclare și iau bani şi pe sticlele care nu sunt în program

Jurnaliștii Libertateaau făcut acest experiment și au aflat care este metoda prin care românii pot să păcălească automatele sistemului de reciclare și primesc vouchere pentru sticle care nu sunt în program.

Pe rețelele de socializare a apărut un filmuleț în care se prezintă cum se poate modifica PET-urile nereciclabile în reciclabile, doar cu ajutorul unui copiator obișnuit. Libertatea a verificat informația, iar experimentul a reușit. Metoda mai merge până pe 30 iunie, când nu vor mai exista ambalaje neeligibile în program

Experiment PressOne: „terapie energetică” pe Tik Tok. Oamenii care promit că te vindecă de cancer cu îngeri și multe sute de lei

„Pentru cancerul de sân poți să scapi fără niciun fel de operație, cu condiția să vii la noi și să nu fi fost deja operată”, promite un cuplu pe Tik Tok. Cei doi câștigă sume constante de bani din vulnerabilitatea celor cărora le promit soluții miraculoase, pentru probleme grave de sănătate. PressOneatrage din nou atenția asupra fenomenului falșilor terapeuți și a pericolelor pe care aceștia le pot reprezenta în societate.

Fenomenul falșilor terapeuți ia amploare și pe Tik Tok. PressOne relata pe larg anul trecut despre ascensiunea fenomenului falșilor terapeuți în România, pentru care nu există suficiente pârghii oficiale care să-i descurajeze. Câteva luni mai târziu, terapia alternativă/complementară pare să inspire sute de persoane să renunțe la tratamentele medicale și să își trateze, în schimb, afecțiunile prin terapia energetică.  

Care sunt cele mai mari 100 companii antreprenoriale româneşti, cine sunt acţionarii şi ce cifre au în spate?

Ziarul Financiar lansează astăzi prima ediţie a unui anuar dedicat exclusiv businessului antreprenorial românesc care are ca punct de pornire compania şi rezultatele ei financiare

Top 100 companii antre­pre­noriale româneşti „se des­chide“ la 11 mld. lei – cifra de afaceri a Dedeman Bacău în 2022, liderul companiilor antreprenoriale – şi se închide la 581 mil. lei – cifra de afaceri a Dolo Trans Olimp, firmă clasată pe locul 100.

Are şase companii cu afaceri de peste 5 mld. lei, 16 peste 2 mld. lei şi 48 de companii miliardare. E mult? E puţin? În urmă cu un deceniu erau doar nouă astfel de firme.

Are 98 de companii cu profit net în 2022 şi două firme cu pierderi.

Are 30 de firme cu cel puţin 1.000 de angajaţi.

În firmele din top 100 lucrează 124.000 de oameni, cu 4.000 mai mulţi decât în 2021.

Profit.ro scrie că șefii băncilor din România spun că intermedierea financiară redusă este generată de lipsa cererii eligibile, în condițiile în care firmele nu au bilanțurile care să le permită acces la creditare bancară. Mai mult, există o diviziune mare între urban și rural – dacă pentru orașe există băncile, pentru sate nu mai sunt disponibile cooperativele de credit care asigurau finanțarea în trecut. O altă problemă vine din tratamentul diferit de care au parte băncile ca urmare a reglementării privind spălarea banilor, cunoașterea clientelei sau ESG.

Pentru Europa, riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Iată ce spune Fabrice Le Saché, vicepreședinte pentru Europa al MEDEF, cea mai reprezentativă organizație a sectorului privat francez.

În primăvara acestui an, MEDEF a lansat un set de 30 de propuneri pentru o Uniune Europeană mai competitivă. Propunerile au în vedere încurajarea  reindustrializării și a inovației, , simplificarea birocrației sau crearea unor campioni europeni în domenii cheie.

Aceste propuneri vor fi puse pe agenda viitoarei Comisii Europene, care va rezulta în urma alegerilor din 9 iunie.

Fabrice Le Saché a fost prezent la București, în cadrul unei conferințe organizate de Confederația patronală Concordia, pentru a întări legăturile cu organizațiile patronale din Europa Centrală și de Est.

În interviul acordat RFI Romania, vicepreședintele MEDEF a explicat motivele pentru care organizația a ținut să înainteze propunerile pentru o Europă mai competitivă, precum și actualul context economic și geopolitic:

”Aceste propuneri pleacă de la o constatare. Și aceasta este că economia europeană se decuplează în raport cu cea a Statelor Unite și a Chinei. Vedem un mare număr de indicatori. Creșterea economică este mai mare în Statele Unite decât în Europa.

Inovarea: sunt mai multe brevete depuse în China decât în Europa. Mișcarea banilor: vedem că economiile părăsesc Europa pentru a fi vărsate în Statele Unite. Vedem de asemenea că Produsul Intern Brut pe locuitor devine tot mai divergent între Statele Unite și Europa, productivitatea diferă tot mai mult între cele două regiuni.

Deci, trebuie să reacționăm, și încă foarte repede. Iar rolul Europei este important, pentru că 70 la sută din reglementările care guvernează întreprinderile noastre își au originea la Bruxelles și Strasbourg. Piața unică este o enormă oportunitate pentru întreprinderile noastre, sunt 450 de milioane de consumatori, iar 60% din exporturile franceze merg pe piața unică a Uniunii Europene.

Trebuie să fim interesați de ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg pentru că regulile din țările noastre vin de acolo.

Avem ambiții mari asupra decarbonizării, dar nu este sufiient - acestea trebuie însoțite de o ambiție pentru producție, de creștere, de competitivitate, de inovare. Decarbonizarea nu poate fi făcută fără toate aceste ambiții.

Deci, propunerile noastre țin cont de toate aceste aspecte dar și de contextul geopolitic, de războiul aflat la porțile noastre, de invazia barbară a Rusiei în Ucraina.

Toate acestea schimbă perspectiva despre Europa. Vorbim despre extindere, suntem 27, mâine poate vom vi 37, vorbim despre cum putem finanța mai bine întreprinderile, despre piețele de capital, vorbim despre cum să producem mai mult pe terenul european.

Vedem că prietenii noștri americani, prin Inflation Reduction Act , subvenționează industria cu 400 de miliarde, chinezi, de asemenea, folosesc subvențiile și dumpingul”.

Iar noi, Europa, ce putem face pentru a accelera ?

”Noi propunem înființarea unui fond suveran european care poate avea efect de pârghie, propunem o neutralitate tehnologică, pentru a putea avea o diversitate de soluții – de exemplu, în sectorul energetic, nuclear, energiile regenerabile, al gazului. În concluzie, un mix energetic. Și nu este Comisia Europeană cea care să spună exact ce tehnologii trebuie să utilizeze întreprinderile.

Rolul Europei este să dea repere, obiective pe termen lung, iar al întreprinderilor este de a finanța inovarea, de a cerceta, de a reuși sau de a se înșela, acesta este rolul sectorului privat. Dacă Europa spune de fiecare dată că trebuie folosită o tehnologie sau alta, se produc blocaje, probleme în filialele din fiecare sector, care văd ținte în mișcare și uneori pot apărea probleme majore pentru că totul se mișcă foarte repede și ne putem înșela în alegerile tehnologice.

Deci trebuie să avem o diversitate de soluții. Vorbim apoi despre mobilitatea europeană. De exemplu, în cazul Erasmus+ sunt prea puțini aplicanți, sunt 2%, dar ar trebui să avem 20% . Apoi avem problema suprareglementării. Întreprinderile noastre au prea multe de raportat, este prea dificil, deci trebuie ușurate reglementările”.

În propunerile dumneavoastră ați lansat conceptul ”Buy European”. Până acum, acesta se referea la producțiile naționale, se spune și la noi să cumpărăm produse românești, în Franța de asemenea, în alte țări. Ce înseamnă, de fapt, ”Buy European”?

”Vedeți, în China, mai mult de 80% dintre produsele consumate de chinezi sunt fabricate în China. În Statele Unite, 70% dintre produsele consumate provin de la întreprinderi americane. Și în Europa? În Europa vorbim despre mai puțin de 50 de procente. În Franța mai puțin, 45%, în Germania 52%.

Deci, trebuie să rămânem deschiși, nu trebuie să ne închidem. Dar, să nu fim naivi! Deci trebuie să avem grijă la regulile pe care le impunem. Pentru că întreprinderile românești, întreprinderile franceze, care respectă clauzele de mediu, sociale și de altă natură, văd cum întreprinderi venite din afară, care nu respectă aceste clauze, câștigă competiția. Sunt multe întreprinderi care observă aceste lucruri șli spun: nu e posibil! Eu nu spun că trebuie să avem o preferință europeană, nu despre aceasta este vorba. Dar trebuie puse clauze pe piețe astfel încât condițiile de mediu și sociale să corespundă exigențelor pe care le avem pentru întreprinderile noastre”.

Aveți mijloacele pentru a convinge instituțiile europene să aplice reformele cerute de organizațiile dumneavoastră? Sunteți o mare organizație patronală, cooperați cu organizații din toată Europa, pentru aceasta vă aflați și aici, la București. Totuși, mecanismele decizionale europene sunt destul de compliocate...

”Eu cred că este un moment al înțelegerii situației. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat încă de acum un an și jumătate că trebuie redusă povara birocratică asupra întreprinderilor. Acum, problema este aplicarea. Președinta Comisiei și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat la Anvers, în Belgia, în cadrul unui eveniment industrial. Mai precis, al industriei chimice.

Același președinte al Comisiei a indicat că este nevoie de un comisar pentru industria de apărare, că trebuie să facem mai mult pentru industrie, pentru creșterea competitivității. Deci este o înțelegere a situației și toate părțile, indiferent de culoarea politică - în Franța, președintele Macron, în Germania, cancelarul Scholz, în Italia, președinta Consiliului, Georgia Meloni – toți cer o simplificare a reglementărilor și o Europă mai competitivă.

Riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Riscul decuplării este real – și nu uitați cifrele pe care vi le-am prezentat la începutul discuției. Este mastodontul chinez care sedovedește foarte dinamic, foarte inovator. Și avem o economieamericană foarte dinamică în comparație cu cea europeană.

Trebuie să fim foarte atenți, mai ales că avem și problema demografică. Inclusiv în România. La fel, în Franța, în Italia. Statele Unite nu au aceeași problemă demografică. Europa are această problemă demografică într-o măsură mai mare decât Statele Unite sau China. Aceasta este o adevărată problemă. Și din acest motiv Inteligența Artificială și automatizarea trebuie să ducă la creșterea productivității”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Jurnal de știri

Pentru al treilea an consecutiv, România a cucerit titlul european la culturism și fitness, după ce a terminat pe primul loc în competiția desfășurată la Santa Susanna, în Spania. Tricolorii au obținut nu mai puțin de 105 medalii dintre care 53 de aur, 32 de argint și 20 de bronz, și au fost primiți la întoarcerea în țară la salonul oficial al aeroportului Otopeni.