Podcasts by Category

Jurnal RFI

Jurnal RFI

RFI România

Ascultați programele și podcasturi RFI România. Podcasturi, interviuri, dosare, invitați - RFI

4395 - Croația a comandat 12 avioane de luptă Rafale din Franța
0:00 / 0:00
1x
  • 4395 - Croația a comandat 12 avioane de luptă Rafale din Franța

    Croația a recepționat primele 6 avioane de luptă Rafale din Franța, din cele 12 care trebuie să sosească până în 2026, ca parte unui contract de 1,3 miliarde de euro semnat între cele două țări. Între timp, Ambasada americană de la Sarajevo critică primirea călduroasă înapoi la serviciu a doi șefi de rang înalt din poliția Federației Bosnia și Herzegovina după ce au fost arestați 48 de ore sub suspiciunea că sunt apropiați ai unui periculos traficant de droguri bosniac poreclit și Escobar al Europei. Diplomații spun că polițiștii nu au fost condamnați, dar sunt în continuare suspecți. 
    Revista presei Europa Plus:

    Șase avioane de luptă franceze Rafale au sosit în Croația, citim pe siteul 24sata.hr. Croatia va cheltui 1,13 miliarde de euro pentru achiziționarea a 12 astfel de avioane din Franța până în 2026.

    Avioanele „au fost aduse de piloți croați care s-au antrenat pentru manevrarea lor timp de 15 luni. Avioanele au sosit la doi ani și cinci luni după semnarea unui contract cu Franța.

    Acesta este un pas important către modernizarea și consolidarea Forțelor Aeriene Croate în ceea ce privește protecția spațiului aerian - un factor cheie în menținerea securității Croației în viitor, precum și în consolidarea capacității generale de luptă a armatei croate. De asemenea, achiziția acestor avioane simbolizează cooperarea puternică dintre Croația și alianța NATO în menținerea în comun a păcii, stabilității și securității, mai comentează jurnaliștii croați.

    Polițiști bosniaci suspectați că fac parte din cercul intim al ”Escobarului” Europei

    „Este șocant faptul că ministrul de Interne al Federației Bosniei Herțegovina sărbătorește revenirea la muncă a ofițerilor de poliție de rang înalt care au fost arestați sub suspiciunea de infracțiuni grave,” a anunțat Ambasada Statelor Unite în Bosnia și Herțegovina. Diplomații americani fac referire la mai mulți polițiști arestați timp de 48 de ore din cauza suspiciunilor că fac parte din cercul intim al lui Edin Gačanin pe care autoritățile americane îl consideră „unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume”. Gačanin mai este poreclit și Escobar al Europei.

    Ministrul Afacerilor Interne al Federației Bosniei și Herțegovinei, Ramo Isak, i-a salutat oficial pe Vahidin Munjić, director interimar al Administrației Federale a Poliției, și pe Mustafa Selmanović, comandantul Poliției Speciale, precizează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba bosniacă.

    Ambasada Americană a scris pe X că acești polițiști au dreptul să se apere în instanță, dar că acuzațiile împotriva lor nu sunt ceva de sărbătorit. Ambasada Statelor Unite adaugă că întoarcerea la locul de muncă a polițiștilor cercetați nu este în conformitate cu angajamentul față de statul de drept.

    23 de persoane au fost arestate în Bosnia și Herțegovina, pe 22 aprilie, sub acuzația de crimă organizată și spălare de bani.

    Cât costă de fapt EXPO 2027 organizat de Serbia?

    Publicația danas.rsscrie despre costurile proiectului EXPO 2027 care s-ar fi redus, „peste noapte” de la 2,5 la 1,2 miliarde de euro.

    Proiectul EXPO 2027, încă de la decizia de a fi atribuit țării noastre, are câteva necunoscute, iar una dintre cele mai mari este cât va costa această expoziție și ce vor include aceste costuri.”

    „Publicului îi este încă neclar unde se termină proiectul EXPO 2027 și unde încep alte proiecte planificate în viziunea ”Saltul spre viitor – Serbia 2027”. Singurul lucru pe care îl știm este că statul plănuiește o investiție de aproximativ 18 miliarde de euro pentru toate acestea.”

    Pe de altă parte, Milojko Arsić, profesor la Facultatea de Economie din Belgrad, consideră că este foarte ciudat că prețul acestui proiect a fost acum redus cu mai mult de jumătate. El subliniază că oficialii guvernamentali sunt obligați să prezinte în detaliu cetățenilor structura costurilor.

    „Trebuie să spună dacă, de exemplu, aceste costuri vor fi finanțate mai întâi prin împrumuturi, dar că aceste împrumuturi vor fi rambursate prin impozite, adică din fondurile cetățenilor. Trebuie să propună o estimare orientativă a costului și a ceea ce este inclus în acest proiect”, explică Arsić.

    OSCE: Muntenegru face progrese privind procesul electoral

    „Misiunea OSCE în Muntenegru rămâne dedicată dezvoltării capacităților autorităților electorale pentru organizarea  alegerilor în conformitate cu obligațiile și principiile organizației și va asista Comisia Electorală de Stat  în modificarea legilor electorale,” relatează rtcg.me. Publicația citează raportul Misiunii OSCE potrivit căruia „administrația, educația alegătorilor și accesibilitatea (la vot, n.r.) au fost îmbunătățite, obiectivele pentru care (OSCE, n.r.) lucrează cu Comisia Electorală de Stat și Comisiile Electorale Municipale.”

    Potrivit raportului OSCE, autoritățile muntenegrene au depus eforturi și înainte de alegerile prezidențiale de anul trecut pentru a informa alegătorii și pentru a îmbunătăți activitatea membrilor consiliilor electorale.

    „Cu ajutorul Misiunii, s-a desfășurat o campanie națională de zece zile pentru educarea a alegătorilor de zece zile, precum și pentru instruirea membrilor consiliilor electorale”, mai spune raportul OSCE citat de publicația muntenegreană.

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

    Tue, 30 Apr 2024
  • 4394 - Cine reprezintă România în Parlamentul European? Și de cine trebuie apărată acolo?

    Am vorbit în episodul de luni despre calitățile pe care ar trebui să le aibă un europarlamentar pentru a putea servi cu succes proiectul european și interesele României. Am vorbit despre angajamentul european, competențe profesionale, capacitatea de negociere și de a genera consens.

    Astăzi vom vorbi despre cine pe cine reprezintă în Parlamentul European – pentru că că veți auzi în această campanie electorală formulări precum ”mergem să reprezentăm România în Parlamentul European” sau, mai mult, ”mergem să apărăm România”.

    Nu este foarte clar de cine trebuie apărată România în instituțiile europene. Cine ne atacă, la Bruxelles și Strasbourg? Cei care  se erijează în apărători nu ne spun cine sunt atacatorii. Și cum poți fi agresat într-o organizație din care faci parte și ai putere de decizie.

    Vedem cu toții că atacul la adresa Europei și, implicit a României, vine dintr-un cu totul alt sistem, dintr-o cu totul altă direcție geografică.

    Și totuși, cum rămâne cu ”reprezentarea României”?

    Adevărul este că în adunarea legislativă, cetățenii europeni sunt reprezentați în funcție de convingerile lor politice: conservatori, liberali, social-democrați, ecologiști și așa mai departe.

    În cadrul Adunării, europarlamentarii se organizează pe grupuri politice și nu pe criterii naționale. Europarlamentarii își exprimă pozițiile în funcție de orientările politice, nu de apartenența națională.

    Europarlamentari din aceeași țară pot vota diferit. De fapt, aceasta este situația cea mai des întâlnită în Parlamentul European. Și nu este deloc o ”trădare a interesului național”. O primă concluzie: pentru un europarlamentar contează mai mult orientarea politică decât țara din care provine. Așadar, ideea cu ”reprezentarea României” în Parlamentul European necesită unele ajustări.

    Se întâmplă uneori ca europarlamentari de orientări politice diferite dar proveniți din aceeași țară să voteze pe aceeași linie.

    Este o situație rar întâlnită, iar în Parlamentul European se încearcă mai curând evitarea unor astfel de situații.Personal, în anii relativ îndelungați în care am urmărit, inclusiv de la fața locului, lucrările Parlamentului European, nu am întâlnit o situație în care întreaga delegație a României să voteze împotriva unui proiect. Cu alte cuvinte, nimeni nu a atacat România.

    Se mai poate întâmpla ca subiectul să fie unul care corespunde interesului național – de exemplu, în cazul României, aderarea deplină la Spațiul Schengen, negocierile de aderare cu Republica Moldova, condamnarea războiului Rusiei.

    Atunci ar fi de așteptat ca votul delegației românești să fie în aceeași direcție. Dar astfel de cazuri reprezintă excepții. Să fim atenți, așadar cu reprezentarea României și mai ales, cu atacarea ei în Europa. Dar cine reprezintă, până la urmă, România în Uniunea Europeană? Vom vorbi despre aceasta în episodul viitor.

     

     

    Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului. 

     

    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    Tue, 30 Apr 2024
  • 4393 - Lebedele negre de sub fereastra lui Marcel Ciolacu (Europa Liberă)

    „Atacați-l pe Nicușor Dan, PNL nu ia 20% în București”. Strategia PNL pentru Capitală / Calculele liberalilor pentru județe (HotNews.ro) - Ministerul Justiției și Parchetul General ascund nota de plată a escapadei Gorghiu - Florența în Brazilia. Costurile, pe surse (SpotMedia) - România, o țară cu 12 clase. De ce nu ne place să învățăm (Adevărul) - ”1 Mai muncitoresc”: Partea din PIB care-i revine muncii, prin comparație cu statele UE. Problema productivității (CursDeGuvernare) - Sărbătorile 2 în 1 îi supără pe hotelieri (Ziarul Financiar)

    Analiză | Lebedele negre de sub fereastra lui Marcel Ciolacu (Europa Liberă)

    Eșecul experimentului candidatului unic la București este o lovitură în primul rând pentru Marcel Ciolacu, dar afectează și planurile Alianței PSD-PNL pentru următoarele alegeri. Mesajul este unul prost pentru construcția pe care se miza pentru alegerile din toamnă. Deja se vorbește de candidați separați la prezidențiale.

    Până atunci însă Marcel Ciolacu este într-o situație dezagreabilă, el fiind cel care s-a opus prin toate mijloacele desemnării Gabrielei Firea drept candidat la PMB.

    Ciolacu, bun de plată indiferent de rezultatul Gabrielei Firea. 

    Dacă pierde, Firea a putea spune că i-a fost refuzată candidatura, a fost propus Cătălin Cîrstoiu, apoi retras, iar Piedone nu a putut fi convins să se retragă. În concluzie: Ciolacu este vinovat de pierderea Capitalei.

    Din informațiile Europei Libere, puternica grupare Paul Stănescu deja face atmosferă în sensul acesta.

    Însă, dacă Gabriela Firea va câștiga alegerile pentru Capitală, va fi pe cai mari și, cu ajutorul aceleiași grupări Stănescu, va submina autoritatea lui Ciolacu în partid.

    Firea ar putea deveni un adversar la scenă deschisă al acestuia, o aspirantă la candidatura pentru prezidențiale și șefia PSD.

     

    „Atacați-l pe Nicușor Dan, PNL nu ia 20% în București”. Strategia PNL pentru Capitală / Calculele liberalilor pentru județe (HotNews.ro)

    Cu patruzeci de zile înainte de alegerile locale și europarlamentare, liberalii recunosc că Sebastian Burduja este un „candidat de sacrificiu”, dar sunt „foarte optimiști” în privința votului politic la nivel național, peste 25%. Ultimele sondaje din Modrogan arată și o creștere a partidului condus de Diana Șoșoacă și o diminuare a procentelor AUR.

    Aruncat pe ultima sută de metri în campania pentru București, Sebastian Burduja „are șanse foarte mici să facă măcar scorul PNL în București”, este poziția mai multor lideri liberali chestionați de Hotnews.ro. Liderul organizației din Capitală are însă două misiuni: să îl atace pe Nicușor Dan în perioada următoare și să obțină cel puțin 15% din voturile exprimate.

     

    Ministerul Justiției și Parchetul General ascund nota de plată a escapadei Gorghiu - Florența în Brazilia. Costurile, pe surse (SpotMedia)

    Surse din MJ spun că nimeni nu are deocamdată curajul să-și asume o minciună într-un răspuns oficial, iar costurile reale ale distracției din Brazilia sunt cam mari pentru a nu stârni un scandal. Așa că lucrarea a tot fost returnată, poate, poate se găsește cineva să mai taie din cifre. 

    Sursele diplomatice spun ca a fost o cazare într-un club de lux, cu prețuri pe măsură, Palácio Tangará Sao Paulo. Sursele SpotMedia.ro spun că doar biletele de avion ar fi costat 13 mii de lei/persoană.

    Dacă tragem linie, ministrul Justiției și procurorul general pleacă împreună într-o vizită aproape secretă în Brazilia, cu o agendă nepublică și refuză să dea detalii despre costurile din bani publici ale acestei deplasări. Ministerul Justiției este unul dintre cele căruia bugetul nu îi ajunge până la finalul anului.

     

    România, o țară cu 12 clase. De ce nu ne place să învățăm (Adevărul)

    Doar 17,4% dintre români se pot lăuda că au terminat o facultate, aratǎ un raport Eurostat, care plaseazǎ România pe ultimul loc în Europa la numǎrul de absolvenți de studii superioare. Suntem, practic, o țară cu 12 clase unde meseria de șofer este cea mai căutatǎ. Experții în educație spun cǎ este un fenomen național cu consecințe grave şi profunde, cauzat de sistemul nereformat de învǎtǎmânt şi de dorința de a face bani rapid.

    Pe larg, înAdevărul.

     

    ”1 Mai muncitoresc”: Partea din PIB care-i revine muncii, prin comparație cu statele UE. Problema productivității (CursDeGuvernare)

    Compensarea salariaților români pentru munca depusă a urcat în 2023 la 11 euro/oră, însă ne plasează încă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (9,3 euro/lună).

    Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau în beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului.

    CursDeGuvernare remarcă diferențe foarte mari față de economiile europene dezvoltate, de aproape unu la trei în raport cu Italia şi cam unu la patru faţă de Franţa şi Germania. Explicaţiile constau în productivitatea mai scăzută a muncii.

     

    Sărbătorile 2 în 1 îi supără pe hotelieri: „Sunt mai puţine rezervări, turistul de 1 Mai este diferit de cel de Paşte“ (Ziarul Financiar)

    Data de 1 mai reprezintă simbolic startul sezonului de vară, astfel că în fiecare an staţiunile de la la malul mării, în special Mamaia şi Vama Veche, sunt pline de turişti în jurul acestei date. Rezervările din acest an, când vacanţa de 1 mai este cumulată cu sărbătorile pascale, nu reuşesc să depăşească nivelul anului trecut. „Oaspeţii care vin de 1 Mai vin pentru distracţie. De Paşti vin familiile cu copii”. Integral înZF.

    Tue, 30 Apr 2024
  • 4392 - Pedro Sánchez nu demisionează. Atac al dreptei sau pregătirea pentru șefia Consiliului UE?

    Premierul spaniol Pedro Sánchez nu va demisiona. După ce și-a suspendat în urmă cu câteva zile atribuțiile oficiale, acesta a declarat luni că va rămâne în funcție. Un proces intentat de organizația de dreapta Manos Limpias, care i-a acuzat soția de corupție, l-a determinat pe Sanchez să ia în considerare demisia. Criza politică spaniolă a stârnit comentarii dintre cele mai diverse, care vizează inclusiv împărțirea posturilor cheie din cadrul Uniunii Europene, după alegerile din 9 iunie.

    După cum comentează El Pais, dacă Sánchez ar fi demisionat, „rezultatul ar fi fost o stângă în derivă, un partid fără înlocuitor și dificultatea de a găsi o altă personalitate care ar fi putut guverna împreună cu separatiștii catalani, basci și stânga radicală – cu care Sánchez a încheiat un pact pentru a rămâne la putere”.

    Însă cotidianulEl Mundo vede cu totul altfel situația:

    „Când Pedro Sánchez și-a început discursul cu un „buenas tardes” la ora 11 dimineața [ când, după cum precizează Courrier International, spaniolii se salută cu „buenos días” dimineața și cu „buenas tardes” după-amiaza], se putea presupune deja că șeful guvernului Spaniei pierduse simțul realității”.

    Pentru publicația germană online taz, preluat de Eurotopics, scandalul a fost urmarea unei tactici perfide a dreptei:

    Fie că este împotriva politicienilor pro-independentiști din Catalonia sau Țara Bascilor, politicienilor alternativi de stânga sau, ca acum, împotriva lui Sánchez, dreapta are o experiență în acest tip de campanii de calomnie.

    Mass-media finanțată de guvernele regionale prin publicitate instituțională fabrică știri, organizațiile de ultra-dreapta deschid procese, judecătorii loiali Partidului Popular și VOX lansează proceduri judiciare. Chiar dacă aproape toate sunt în cele din urmă clasate, o parte din murdărie se lipește întotdeauna”.

    Acest caz evidențiază o problemă fundamentală, avertizează și Financial Times:

    În Spania nu există un sistem eficient care să rezolve conflictele de interese ale familiilor și soților politicienilor. Nu există reguli care să limiteze utilizarea caselor ministeriale sau a avioanelor oficiale. Nu există legislație privind lobby-urile. ... Și bineînțeles că nu există un consilier independent de etică, ca în sistemul britanic. Această lipsă de reguli cuprinzătoare privind etica este o problemă perpetuă în politica spaniolă. ... Spania are nevoie urgentă de o nouă abordare a eticii în viața publică și de un cod de etică ministerial.

    În timp ce ziarul polonez Rzeczpospolita se întreabă dacă Sánchez nu urmărește cumva președinția Consiliului European:

    „Este foarte posibil ca șeful guvernului să fi decis că acum este momentul perfect pentru a-și avansa cariera internațională. Adevărat, într-o țară care cheltuie abia 1,3% din PIB pentru apărare, șansele ca acesta să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO sunt mici. În cadrul UE, însă, lucrurile arată foarte diferit. Dacă credem sondajele, grupul socialist (S&D) va ajunge cu cei mai mulți europarlamentari în Parlamentul European, după dreapta moderată (PPE). Și va putea decide cine ocupă al doilea cel mai important post din UE: cel de președinte al Consiliului European.” (Sursa: Eurotopics)

    Tue, 30 Apr 2024
  • 4391 - Cu fiecare lună, bugetul este tot mai instabil. Creșterile de venituri nu fac față cheltuielilor tot mai mari

    Deficitul bugetar crește, la fel și cheltuielile într-un ritm care pare de neoprit. Oricât de multe venituri ar veni la buget din economie și din cauza inflației, cheltuielile depășesc creșterea veniturilor. Dezechilibrul bugetar crește tot mai mult.

    Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetare pe primul trimestru. Este clar că anul acesta bugetul va fi pus sub presiune mai mult ca de obicei, pentru că guvernul a anunțat că nu va face reduceri de cheltuieli, în schimb, deciziile care duc la creșterea acestora sunt tot mai multe.

    Deficitul bugetar și cheltuielile rigide vor impune mai devreme sau mai târziu luarea unor măsuri mai drastice pentru restabilirea echilibrului bugetar.

    Din buget, lipsesc o serie de cheltuieli amânate, dar cuantumul lor nu este clar. Nu știm ce sume mai au de primit furnizorii de energie în contul schemei de compensare, nu știm cât de mari sunt întârzierile de rambursare de TVA către companii, nu mai știm cât de mari sunt restanțele la plata concediilor medicale și, în fine, mai nou a apărut și informația că bugetul de stat și casele de asigurări au datorii către farmaciile independente în contul medicamentelor eliberate pacienților prin sistemul național de asigurări de sănătate. Din această cauză, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României.

    Toate aceste date ne arată cât de multe probleme sunt anul acesta în buget. Ce ne spun, însă, cifrele execuției bugetare? Să facem doar o simplă comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Așadar, veniturile au crescut cu 14,4%, față de anul trecut, dar o parte a acestei creșteri este cauzată de inflație. De altfel, într-o analiză publicată de cursdeguvernare.ro sub semnătura analistului financiar Adrian Codirlașu, se arată că anul trecut din cele 61 miliarde de lei încasate în plus la bugetul de stat, 45 miliarde de lei au provenit din creșterea prețurilor. Este cert că și anul acesta situația se va repeta, nu neapărat și cifrele.

    Încasările din impozit pe salarii au crescut cu un procentaj de 21,5%, mai mult decât media salariilor pe țară datorită creșterii salariului minim și retragerii facilităților fiscale pe salarii pentru anumite categorii profesionale.

    O scădere mare s-a înregistrat la capitolul impozit pe dividende, dar explicația este legată de încasările mari la buget de anul trecut, atunci când mulți antreprenori și multe companii au încasat dividende și au plătit impozitul aferent pentru a evita creșterea nivelului de impozitare.

    Citeste siMircea Coșea (economist): Guvernul trebuie să recunoască faptul că a eșuat în politica fiscală

    Sunt, însă, trei mici necunoscute care apar cu privire la veniturile bugetare și care nu sunt explicate în nota Ministerului Finanțelor care însoțește datele bugetare. În primul rând, încasările din impozitul pe profit au crescut cu 164%, față de anul trecut, ceea ce s-ar putea explica prin plățile efectuate în contul impozitului minim. În al doilea rând, există o neașteptată reducere a încasărilor din taxe vamale. Nu este o sumă mare, doar 30 milioane de lei, dar scăderea este ciudată în condițiile în care volumul schimburilor comerciale a crescut. În al treilea rând, este un capitol bizar, numit venituri suplimentare încasate din digitalizare, care practic înseamnă o linie bugetară incertă, agățată în aer, care nu are în dreptul ei nicio cifră.

    Cheltuielile bugetare au crescut mai mult decât veniturile. Recent, avocatul Gabriel Biriș spunea, referitor la situația bugetului: „nu putem noi plăti, cât pot ei cheltui”. Cam așa stau lucrurile: cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar au urcat cu aproape 20%, iar cele cu asistența socială, în principal cu pensiile, au crescut cu 12%. Au scăzut cheltuielile bugetare cu dobânzile și cele cu subvențiile, ceea ce desigur sunt două vești bune, dar insuficiente.

    De asemenea, este înregistrată o creștere accentuată a cheltuielilor de capital, investiții, cu 223%. În termeni nominali, investițiile sunt cu 10 miliarde lei mai mari decât anul precedent. Rezultatul cifrelor bugetare este că deficitul pe primul trimestru al acestui an a ajuns la 2,06% din PIB, cu aproximativ 13 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Sunt cifre care ne arată că, anul acesta, deficitul bugetar este în creștere și nu pare că poate fi oprit să urce în continuare.

    Tue, 30 Apr 2024
Show More Episodes